Până miercuri, 18 octombrie, inspectoratele școlare vor transmite Ministerului Educației numărul de elevi pentru fiecare judeţ în parte, înscriși în anul școlar 2023-2024, defalcat pe nivelele/filierele/profilele stabilite, pentru fundamentarea bugetului pe anul 2024, conform unui document obținut de Edupedu.ro. Documentul este semnat de Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.
„În vederea fundamentării bugetului pe anul 2024, aferent cheltuielilor unităților de învăţământ preuniversitar de stat, particular și confesional acreditat, atât pentru cheltuielile de personal, cât și pentru cheltuielile materiale, vă rugăm să ne comunicați datele solicitate în fișierul Excel anexat cu privire la numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi pentru fiecare judeţ în parte, înscrisi în anul școlar 2023-2024, defalcat pe nivelele/filierele/profilele stabilite în anexele 1 a, 1 a-universitati, 1b, 2a, 2b, anexate la prezenta”, se arată în document.
Conform sursei citate, datele vor fi transmise în format PDF și asumate cu stampilă, semnătură de inspectorul școlar general, de inspectorul de resurse umane, de reprezentantul compartimentului rețea școlară de la nivelul inspectoratului, de inspectorul de învățământ particular şi de persoana care a întocmit documentul, cât si electronic, sub formă de fişier Excel.
Ce date trebuie să trimită inspectoratele școlare
Număr de antepreșcolari/preșcolari/elevi pentru calculul cheltuielilor de personal HG 72/2013
Număr de antepreșcolari/preșcolari/elevi pentru calculul cheltuielilor de personal HG 72/2013 – unități de învățământ preuniversitar, înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat
Număr de antepreșcolari/preșcolari/elevi pentru calculul cheltuielilor de personal și pentru calculul cheltuielilor materiale conform HG 136/2016
Informații de context
Legea 198 din 2023, a învățământului preuniversitar, prevede la articolul 134: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Ligia Deca a declarat anul trecut pentru Edupedu.ro, în decembrie 2022, când a fost anunțat proiectul de buget și a primit doar 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației, că este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege“. Deca spunea la acel moment că „în momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”. Legile Educației au intrat în vigoare pe 3 septembrie 2023, iar până acum Guvernul a evitat constant să facă o rectificare bugetară, deși ministerele nu mai au bani nici de salarii, cum este cazul Ministerului Educației, și nici pentru alte cheltuieli.
Edupedu.ro a arătat într-o analiză publicată pe 6 iunie că finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.
Reamintim, Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.
Raportat la Produsul Intern Brut, procentul care a revenit Ministerului Educației, anul acesta, a fost de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției. PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.
Ce este costul standard per elev
Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:
- costul pentru cheltuielile cu salariile și
- costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.
Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:
- finanţarea de bază,
- finanţarea complementară,
- finanţarea suplimentară.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:
- cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
- cheltuieli cu pregătirea profesională;
- cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
- cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Art. 104 alin. (4) din Legea Educației Naționale 1/2011: „Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar. Costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/ domeniu. Determinarea costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, care ia în considerare costul standard per elev/preșcolar/antepreșcolar, numărul de elevi/preșcolari/ antepreșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.”
Referitor la costul standard per elev, prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 se aplică începând din anul școlar 2024-2025 (Articolul 248 (21)).
Foto: © Luisa Leal Melo | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Cum încearcă Ligia Deca să justifice public încă un eșec – Guvernul nu va aloca 15% din Bugetul general consolidat, finanțare pentru Educație, nici în 2024, deși legile Deca-Iohannis prevăd asta: „Nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” vom avea 15% din BGC
Ministerul Educației nu mai are bani de salarii și obține fonduri pe bază de memorandumuri, iar peste 1.400 de școli nu au primit nici acum banii din PNRAS pentru toate cheltuielile din 2022 / Rectificarea bugetară ar putea avea loc în noiembrie, spune purtătorul de cuvânt al Guvernului Ciolacu
Mihai Peticilă
Redacția
G4Media.ro
Matei Pop