Tinerii sunt dezinteresați de cultură și de educație pentru că instituțiile care ar trebui să îi formeze îi descurajează prin felul în care acționează sau prin lipsa de acțiune. Aceasta este una dintre concluziile cele mai dure ale celei mai ample și importante publicații de cercetare a fenomenului de consum cultural din România, Barometrul de consum cultural 2018, făcut de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
Raportul a analizat în premieră relația dintre cultură și școală. „Tinerii sunt în cea mai importantă etapă de asimilare și formare din viața lor și este important ca instituțiile culturale și de educație să le furnizeze suficiente informațiii care să-i ajute să-și dezvolte potențialul creativ și să-și formeze practici sociale active care pot reprezenta baza pentru dezvoltare comunitară”, susțin autorii raportului. Concluzia lor: „categoria tinerilor manifestă dezinteres sau lipsă de cunoaștere cu privire la importanța culturii sau a educației, tocmai pentru că cele două entități formatoare, prin felul cum acționează sau nu acționează, pot descuraja tinerii.
„Considerăm că este necesar ca şcoala să fie cea care oferă o imagine mai clară despre rolurile pe care le au instituţiile pentru oameni şi despre modul în care aceste instituţii ar trebui să răspundă coerent aşteptărilor comunităţii,” mai explică specialiștii INCFC.
Aceste concluzii vin după ce studiul făcut de Barometrul cultural arată percepția oamenilor cu privire la rolul școlii și la rolul instituțiilor culturale. De exemplu, 70% cred că școala ar trebui să facă mai multe activități culturale, 65% cred că participarea tinerilor la activități culturale este la fel de importantă ca participarea la orele de școală.
Pe categorii de vârstă, persoanele de 65 de ani şi peste sunt de acord că instituţiile educaţionale trebuie să se implice mai mult în organizarea şi promovarea de activităţi culturale în mai mare măsură comparativ cu categoria tinerilor, care sunt cel mai puţin de acord cu aceasta, dintre toate categoriile de vârstă analizate.
De asemenea, persoanele din categoria de vârstă de 65 de ani şi peste sunt în mai mare măsură de acord cu afirmaţia conform căreia participarea tinerilor la activităţi culturale este la fel de importantă ca participarea acestora la orele de la şcoală. Şi de această dată tinerii sunt cei care au înregistrat cel mai mic procent dintre respondenţi care sunt de acord cu această afirmaţie.
”Una dintre explicaţiile pentru aceste rezultate ar putea fi legată de faptul că tinerii nu se regăsesc sau nu îşi regăsesc aşteptările în oferta culturală, sau de faptul că tinerii nu consideră participarea culturală ca fiind o formă de educaţie sau de învăţare care să poată completa sau înlocui importanţa orelor pe care le petrec la şcoală. Aceleaşi diferenţe între tineri şi seniori am înregistrat şi pentru afirmaţia „Instituţiile de cultură şi instituţiile educaţionale trebuie să colaboreze mai frecvent în organizarea de activităţi culturale”. Şi în acest caz tinerii sunt cel mai puţin de acord cu această afirmaţie, în timp ce seniorii sunt de acord în cea mai mare măsură”.
”Pentru a identifica atitudinea oamenilor cu privire la rolul culturii în educaţie, dar şi pentru identificarea relaţiei dintre educaţie şi cultură, am măsurat care este percepţia oamenilor cu privire la următoarele aspecte: dacă participarea elevilor la evenimente culturale este la fel de importantă precum participarea lor la orele de la şcoală, dacă şcolile sau liceele ar trebui să se implice mai mult în organizarea şi promovarea evenimentelor culturale, dacă evenimentele din localitatea lor se adresează mai degrabă unui public specializat decât unui public larg, dacă oferta culturală din localitatea lor cuprinde suficiente evenimente culturale adresate publicului larg şi dacă instituţiile educaţionale trebuie să colaboreze mai mult cu instituţiile culturale.
Autoritățile pot veni în sprijinul oamenilor prin politici publice și strategii care să ajute la informare și la formarea ca cetățeni activi în societate și pe piața muncii. Procentele ridicate de indecizie privind poziționarea opiniilor, atât în rândul adulților, cât și în rândul tinerilor cu privire la legătura dintre cultură și educație sau al rolului lor, indică necesitatea unor planuri de intervenție și a unor inițiative de dialog din partea decidenților privind chiar și aspecte ce țin de educație civică, privind funcționarea și rolul instituțiilor, în special cele culturale și educaționale”, e concluzia Barometrului.
FOTO:People photo created by rawpixel.com – www.freepik.com
Diana Ghimiși
2 comments
Pai cum sa nu manifeste dezinteres, cand majoritatea profesorilor sunt paraleli cu scoala. Ei stiu doar sa isi scrie lectia pe tabla, fara a fi interesati de FEEDBACKUL elevilor, daca au inteles, daca le este utila acea lectie, daca existe aplicatii practice, daca le place, etc…
Cum sa manifeste interes cand elevii sunt tinuti in lesa de frica notelor?
Cum sa manifeste interes daca nu isi dezvolta APTITUDINILE si TALENTELE pe care le au, ci sunt indesati cu tot felul de materii a caror profesori trebuie sa isi faca norma impusa de inspectoratele care pazesc ca nimeni sa nu schimbe sistemul.
Cum sa fie interesati cand majoritatea lucrurilor predate sunt sterile si nu il ajuta la nimic,ci doar trebuiesc memorate si expuse, fara a fi intelese?
Este inuman sa tii in banca 12 ani un elev pe care sa il supui la o gramada de factori de coercitie, doar pentru a accepta un troc ordinar:Diploma: „Iti dau diploma daca te supui cerintelor”- create special pentru a scoate oameni mediocri iar prafesorii sa aiba un loc de munca…
Si ies din scoala fara aptitudini, fara incredere in ei, fara elan,fara creativitate, obedienti, fara un sistem de gandire adevarat.
Sunt de schimbat urmatoarele:
1.Examene psihologice adevarate pentru profesori
2.Elevii sa isi poata alege profesori + sa dea si ei note profesorilor,iar ele sa conteze in mentinerea unui profesor pe post.
3.Scolile sa scoata la concurs posturile existente si functie de rezultatele elevilor sa primeasca si finantare.
4.Desfiintarea inspectoratelor care sunt interesate doar de hartii si mai putin de calitatea actului de invatamant.
5.Elevii sa isi aleaga materiile pe care vor sa le studieze.
6.Materiile sa se bazeze pe proiecte cu aplicatii practice, iar suportul teoretic sa rezulte din ele.
Atat.
„funcție de” vrea să aleagă materiile!:)) Rezon!
„Suportul teoretic trebuie sa rezulte din aplicațiile practice”, teoria și practica nu rezulta una din alta pt că sunt un întreg. „Theoria” la grecii antici însemna contemplație, probabil „funcție de” poate contempla mai mult domeniile științelor și artelor apoi sa „aleagă” ori sa vorbească despre relația teorie-practica. Cat despre utilitatea/sterilitatea a ce învață elevul, in ce consta utilitatea? Sa devine un x bun pt piata muncii? Pt atât e școala? Daca „memorează” nu-l ajuta cu nimic? Cunosc „tineri” care au memorie de babe de 100 de ani, probabil și ei se plângeau în școală că nu i ajuta „memorarea” cu nimic…
Sloganurile din comentariul lui „funcție de” probabil vor fi transpuse cândva, rezultatul: generații și mai ignorante și mai inculte.