Educația primește cel mai mic buget din ultimii 30 de ani: 2,5% din PIB – proiect de buget / 70,2% sunt cheltuieli cu salariile

[jp_post_view]
Foto: © Nadezhda1906 | Dreamstime.com
Ministerul Educației a primit un buget de 2,5% din Produsul Intern Brut în anul 2021, potrivit proiectului Legii Bugetului publicat joi seara de Ministerul Finanțelor. Anul trecut același minister primea 2,7% din PIB alocare inițială.

Suma exactă pe care Ministerul Educației o primește de la Bugetul Statului este de 28,507 miliarde lei, iar raportată la PIB-ul estimat de 1116,8 miliarde lei, pe care s-a construit bugetul 2021, înseamnă 2,55% din PIB.

Suma este mai mică decât alocarea din 2020, când primise 30,574 miliarde lei, cu peste 2 miliarde de lei mai mult potrivit Ministerului Finanțelor.

Scăderea este de 6,76% față de alocarea din 2020.

Din banii alocați, 20,031 miliarde lei sunt cheltuielile de personal, adică banii de salarii, care reprezintă 70,2% din buget, potrivit fișei de buget a Ministerului Educației.

*Notă: Acestea sunt sume alocate de la bugetul de stat și nu sunt incluse și veniturile proprii. Suma primită anul trecut, inclusă în acest calcul, este fără cea pentru cercetare.

Ministrul Educației a declarat recent că își dă demisia de la Ministerul Educației dacă nu primește “o creștere în valoare absolută” a bugetului. “Să fie măcar un pic mai mare decât în anul 2020”.

Dacă ar rămâne la acest procent din PIB, alocarea pentru Educației ar fi, procentual vorbind, mai mică decât cea de anul trecut, când era de 2,7% din PIB. Pentru perioada 1995-2021, conform datelor despre cheltuiala guvernamentală pentru Educație ale Eurostat și Ministerului Finanțelor din România, cea din 2021 ar fi cea mai mică.

*în 2021 cheltuiala probabilă, pe baza datelor anunțate de ministrul Educației

În 2017 alocarea a mai fost de 2,8%, în 2018 de 3% și în 2019 de 2,7%.

Procentul cel mai mare al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost de 4,3 în România și s-a înregistrat în anul 2008, potrivit datelor Eurostat consultate de Edupedu.ro. În 2011 și 2006 procentul a ajuns la 4,1 și au mai fost doi ani, 1998 și 2002, când acest indicator a fost de 4%.

De ce nu se alocă 6% din PIB?

Prin Legea Educației, nr 1/2011, Articolul 8 prevede:

“Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăncilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației – “problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.

Care sunt OUG prin care acest aplicarea acordării a 6% din PIB pentru Educație a fost mereu amânată.

  1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (Guvernul Ponta)
  2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 (Guvernul Ponta)
  3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (Guvernul Ponta)
  4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (Guvernul Cioloș)
  5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (Guvernul Grindeanu)
  6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (Guvernul Tudose)
  7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Guvernul Dăncilă)

Articol în curs de actualizare

Foto: © Nadezhda1906 | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil


13 comments
  1. Ce spunea domnul Barna in trecut: „Voi întoarce în Parlament orice proiect de lege a bugetului care nu asigură suficient de mulți bani pentru Educație sau mecanisme prin care finanțarea per elev nu reduce disparitățile de acces și calitate a educației, nu să le adâncească, așa cum se întâmplă în prezent.” Ghinion, cum ar spune #rezistii.

  2. Ce buget? Cu cat mai mic cu atat mai bine. Devine ,,invatamantul” optional ca oricum diplomele vin daca ,,tutorii” stau bine financiar. Toata lumea-i multumita, se inscriu iarasi elevii in ,,partid” inca din clasele primare iar apoi asteapta ca ,,unchiul” sa rezolve cate-un post caldut nepotilor. Ceilorlalti care n-au ,,unchi” si raman ,,neabsorbiti” de sistem vor primi ,,recomandari” sa se imbarce pentru cules sparanghel, capsuni, banane si ce-o mai fi (in functie de sezon) ca doar n-o sa poata sa ,,hraneasca” statul tot poporul ca ,,e multi” si felia pt. educatie e tinuta mica. Asa ca, sa nu cumva ca autohtonului sa-i treaca prin cap sa devina ,,intreprinzator” si sa creeze locuri de munca ca el nu-i stat sa dispuna de ,,buget” si sa-si permita sa tina 1,5 mil de insi din ce in ce mai slab pregatiti dar plini de ,,diplome”. In ,,privat” e pe competente si, daca scoala nu-i, canci competente, canci profit.

  3. Cat de „tare” si neasteptat. Zic sa desfiintam naibii educatia… Doar consuma bani de la buget si scoate prosti, nu? Cum e sa ai in fruntea tarii un profesor care se da mare cu Romanica educata si, in realitate, sa fie totul un dezastru. Fara bani nu se poate face nimic de calitate si de secol 21…

  4. Deci așteptăm demisia Ministrului educației…așa a promis! Oricum dacă se ceartă cu PNL-ul își găsește repede loc în alt partid (poate încerca la AUR în locul Șoșoacăi) 🤮

  5. nu le ramane inspectorilor, directorilor de scoli si rectorilor decat sa se apuce de scris proiecte cu finantare europeana (din PNRR, POEO, Erasmus+, Grundtvig) sa aduca mai multi bani unitatilor pe care le conduc. E greu, trebuie gandit si muncit. E mai usor sa te plangi.

  6. Inconștiență
    Criminală proiect în dezbatere
    10%DIN P. I. B.(4% investitii)
    pt trecerea de la ed funcțională la ed morala.
    scop:dezvoltarea armonioasa a individului (împlinit ca ființă, înțelegere funcționala, acces la creația științifica și artistica)
    3 ANI PREGATITORI. studiu limbaje prin joc
    12 ANI OBLIGATORII
    1 EDUCATOR-10 ELEVI
    PRINCIPIU:înțelegerea fenomenelor nu memorare mecanica
    MATERII:
    LIMBAJE:matern, străin, vizual, muzical, corporal
    STIINTE:mate, fizica, geografie, chimie, biologie
    ISTORII:naționala, universala, arte vizuale, arte spectacol, religiilor
    SPORTURI:atletism, echipa, lupte, înot, optionale
    DIN ANUL5:se introduc materii opționale funcție de profil
    TESTARE:(fara note) națională trimestriala
    LICEE URBANE SPECIALIZATE(asigurare transport) asigura pregătire medie
    RECUPERARI:în vacante
    PROFESORI SPECIALIZATI+ARTIȘTI CU JUMĂTATE DE NORMA
    BAC:7 materii
    SCOLI NOI DOTATE
    CL. 1-6 dimineața
    CL. 7-12 după masa
    FINANTARE:
    6% lege
    4% eradicarea coruptiei(min. 13%din PIB)
    MANUALE adaptate
    Scopului
    PROFESORII VOR DEZVOLTA SISTEMUL
    „o societate postmoderna își pune aceasta problema”
    prof dr arh M. C DONICI
    20 ani elev
    30 ani PROF

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Evaluările naționale – singura măsură-cheie aplicată de România pentru a reduce numărul de elevi cu rezultate slabe la Matematică și Științe, dar și aceasta e folosită fără efect / Experiența europeană arată că optim ar fi să combine cel puțin două dintr-un total trei măsuri-cheie de politică educațională – raport Eurydice

România folosește sistematic doar una dintr-o serie de trei măsuri-cheie de politică educațională pentru combaterea rezultatelor slabe la matematică și științe, anume testarea națională, iar pe aceea o folosește fără…
Vezi articolul

Timpul de școală din România – sub media OCDE, vacanțele elevilor români – printre cele mai mari, în condițiile în care „vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale” / Rezultatele la matematică sunt mult sub medie, în pofida unui număr semnificativ de ore de predare – Raport privind organizarea anului școlar în diverse țări

România are și mai puține ore de predare, și mai puține săptămâni de predare într-un an școlar decât media țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care este…
Vezi articolul
Cum îți gestionezi emoțiile la examen

Cum îți gestionezi emoțiile la examenul de clasa a VIII-a și ce pot face părinții, în ultimele zile dinaintea Evaluării Naționale. Psihologii Laura Visu-Petra, Andrei Miu și Lavinia Damian: Dacă evaluează examenul ca pe o oportunitate de a sta sub reflector și de a se bucura că sunt stăpâni pe sine, le promit că emoțiile negative nu vor fi copleșitoare și va rămâne loc de emoții pozitive

Patru zile îi mai despart pe copiii care tocmai au terminat clasa a VIII-a de examenele Evaluării Naționale. Ce pot face tinerii de 14 ani pentru a-și concentra efortul și…
Vezi articolul

Numărul elevilor a atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu în anul școlar 2022-2023 / Ruralul a „pierdut” o treime din efectivele de elevi de gimnaziu pe care le avea acum 10 ani / Numărul profesorilor crește de câțiva ani, dar rămâne sub nivelul din 2012-2015 – Raport al Ministerului Educației

România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015,…
Vezi articolul