BREAKING Diferențierea universităților în 3 categorii, în funcție de misiunile pe care și le declară acestea, a fost publicată de Ministerul Educației și Cercetării / 32 de universități de educație și cercetare avansată, 45 – de educație și cercetare, doar 7 universități de educație

Un număr de 32 de universități românești s-au declarat a fi universități de educație și cercetare avansată, 45 – de educație și cercetare, iar 7 – universități de educație, potrivit unei liste realizate de Ministerul Educației și Cercetării, publicate joi. Lista reprezintă misiunile autoasumate de fiecare instituție de învățământ superior, misiuni de care vor depinde evaluarea și modelul de finanțare în învățământul superior.

Aceste misiuni sunt declarate de universități în urma unui ordin emis la începutul acestui an, când ministrul Daniel David a anunțat o „mică reformă” în mediul universitar, ce includea această diferențiere între instituții. Diferențierea, introdusă inițial acum 14 ani, apoi abandonată, a fost cerută repetat, în ultimii ani, de către unele universități.

Din document:

• Niciuna dintre universitățile de stat civile nu s-a declarat universitate de educație, cele mai multe declarându-se universități de educație și cercetare avansată.
• În categoria universităților de educație s-au încadrat doar universități private. Dintre universitățile private, două s-au declarat universități de educație și cercetare avansată, iar cele mai multe – universități de educație și cercetare.
• Toate universitățile militare s-au declarat universități de educație și cercetare

Comparativ, într-o clasificare realizată acum 14 ani cu sprijinul Asociației Universităților Europene, deci nu pe baza misiunii declarate de instituțiile de învățământ superior, în grupa universităților de educație și cercetare avansată intrau doar 12 universități. În grupa universităților de educație și cercetare – 30 de universități, inclusiv mare parte dintre cele care se declară acum a fi de cercetare avansată.. Iar în grupa universităților de educație – 48 de universități, inclusiv toate universitățile particulare. – Detalii despre clasificarea din 2011, mai jos

Documentul publicat de MEC (în curs de actualizare):

Lista universităților după misiunea declarată

Universități de educație și cercetare avansată:

• UNST Politehnica București
• Universitatea din București
• USAMV București
• UMF Carol Davila București
• ASE București
• Universitatea Națională de Muzică din București
• UNATC I.L. Caragiale din București
• SNSPA București
• Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
• Universitatea Transilvania din Brașov
• Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• USAMV Cluj-Napoca
• UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca
• Universitatea Ovidius din Constanța
• Universitatea din Craiova
• Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
• Universitatea Al. I. Cuza din Iași
• Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din iași
• USV Ion Ionescu de la Brad din Iași
• UMF Grigore T. Popa din Iași
• Universitatea din Oradea
• Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
• Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
• Universitatea Valahia din Târgoviște
• UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș
• Universitatea de Vest din Timișoara
• Universitatea Politehnica din Timișoara
• USV Regele Mihai I din Timișoara
• UMF Victor Babeș din Timișoara
• Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din București
• Universitatea Titu Maiorescu din București

Universități de educație și cercetare:

• Universitatea Tehnică de Construcții din București
• Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București
• Universitatea Națională de Arte din București
• Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București
• Universitatea Aurel Vlaicu”din Arad
• Universitate Vasile Alecsandri din Bacau
• Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca
• Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca
• Universitatea Maritimă din Constanța
• UMF Craiova
• Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași
• Universitatea din Petroșani
• Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
• Universitatea Constantin Brâncuși din Tg. Jiu
• Universitatea de Arte din Târgu Mureș
• Academia Tehnică Militară Ferdinand I din București
• Universitatea Națională de Apărare Carol I din București
• Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București
• Academia de Poliție Al. I. Cuza din București
• Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov
• Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanța
• Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu
• Universitatea Nicolae Titulescu din București
• Universitatea Româno-Americană din București
• Universitatea Hyperion din București
• Universitatea Spiru Haret din București
• Universitatea Bioterra din București
• Universitatea Ecologică din București
• Universitatea Athenaeum din București
• Institutul Teologic Baptist din București
• Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad
• Universitatea George Bacovia din Bacău
• Universitatea Bogdan Vodă din Cluj-Napoca
• Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
• Universitatea Emanuel din Oradea
• Universitatea Constantin Brâncoveanu din Pitești
• Universitatea Tibiscus din Timișoara
• Institutul Teologic Penticostal din București
• Universitatea Creștină Partium din Oradea
• Universitatea Apollonia din Iași
• Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
• Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca
• Universitatea Agora din Municipiul Oradea
• Universitatea Ioan Slavici din Timișoara
• Institutul Teologic Creștin după Evanghelie Timotheus din București

Universități de educație:

• Universitatea Artifex din București
• Universitatea Andrei Șaguna din Constanța
• Universitatea Danubius din Galați
• Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureș
• Universitatea Petre Andrei din Iași
• Institutul de Administrare a Afacerilor din București
• Universitatea Adventus din Cernica

Ministerul precizează în comunicatul de presă că „universitățile românești și-au stabilit misiunea academică, structurându-se astfel o arhitectură transparentă a mediului universitar din țară”. Instituția precizează că „tipul de misiune academică nu este un criteriu de clasificare pe bază de performanță sau de ierarhie, clasificarea/ierarhia pe bază de performanță putându-se stabili prin evaluări riguroase în cadrul fiecărei misiuni”.

Potrivit MEC, „în procesele de evaluare academică și de asigurare a calității se va ține cont de misiunea autoasumată de fiecare instituție de învățământ superior. Misiunea autoasumată acum nu reprezintă o confirmare a realizării acesteia, confirmarea realizându-se ulterior prin procese de evaluare academică și de asigurare a calității”.

• De notat că în Raportul QX de diagnostic în Educație și Cercetare, publicat recent de ministrul David, se precizează că de aceste misiuni depinde modul cum vor fi aplicate evaluările și finanțarea în sistem – detalii mai jos

Declarațiile ministrului David cu ocazia lansării acestei liste de misiuni:

„Prin acest demers, dublat de flexibilizarea organizării programelor academice într-o universitate prin eliminarea condiționărilor administrative între acestea (licență-master-doctorat-postdoctorat), încheiem cu adevărat implementarea modelului Bologna în sistemul de învățământ superior din România și intrăm într-o logică a normalității, în care chiar dacă toate universitățile sunt importante, asta nu înseamnă că toate trebuie să fie (sunt) la fel. Țara are nevoie de universități cu profiluri diferite.

• Mă aștept de la universitățile de EDUCAȚIE să servească dinamic mai ales nevoile locale/regionale prin formarea de resursă umană bine pregătită, inclusiv prin servicii de calitate pentru societate și prin demersuri de educație duală și antreprenorială în relație strânsă cu mediul socioeconomic local/regional și cu autoritățile locale/regionale.
• De la universitățile de EDUCAȚIE ȘI CERCETARE mă aștept să aducă în plus și o componentă de cercetare aplicativă relevantă local/regional/național.
• De la universitățile de EDUCAȚIE ȘI CERCETARE AVANSATĂ mă aștept să-și formeze resursa umană în logica educației prin cercetare, demersurile de cercetare-dezvoltare-inovare să vizeze și probleme teoretice și practice de interes mai larg, național și internațional, inclusiv să angajeze demersuri inovative (adesea disruptive) de educație duală și antreprenorială.

Demersurile cu caracter mai vocațional (inclusiv de creație artistică) trebuie să fie elemente fundamentale ale componentei educaționale, evaluate prin caracteristicile proprii.”

Informații de context:

Obligația universităților de a-și defini misiunea academică – educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată – a fost proiectată inițial în urmă cu 14 ani, pe vechea Lege a educației din 2011, însă inițiativa a fost abandonată rapid și nu a avut un impact de durată – detalii mai jos.

Ea a fost reluată de actualul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David. El a anunțat-o încă de la începutul mandatului său. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, el vorbea la o zi după învestirea în funcție despre o „mică reformă” ce urma să aibă „impact asupra indicatorilor de evaluare”.

Ulterior, el spunea, într-un alt interviu pentru Edupedu.ro, că această reformă „înseamnă o diferențiere explicită a misiunilor, de jos în sus”, în urma căreia „nu vei primi finanțare mai mare, ci așteptarea este să folosești finanțarea în concordanță cu misiunea pe care ți-ai asumat-o”.

Obligația ca fiecare universitate să-și stabilească, prin Carta Universitară, misiunea proprie în funcție de cele trei criterii – educație, educație și cercetare, educație și cercetare avansată – a fost introdusă oficial printr-un ordin adoptat la sfârșitul lunii ianuarie. Acesta stabilea „cadrul legal pentru ca sistemul de învățământ superior să adapteze permanent oferta educațională la cerințele pieței muncii, astfel încât rolul instituției de învățământ superior să fie unul integrat la nivel local, regional, național și internațional”.

Apoi, în raportul său „QX” de diagnostic în Educație și Cercetare, ministrul David a reluat obiectivele reformei, notând că această diferențiere a universităților va avea impact asupra evaluării și finanțării instituțiilor de învățământ superior: 

• „Odată asumată misiunea, trebuie recalibrate sistemele de evaluare și cele de finanțare, inclusiv deschizându-se mecanisme noi, precum implicarea factorilor locali/regionali”, se arată în raport.

Iar documentul descrie și ce înseamnă fiecare tip de misiune:

• „Universitățile de educație se focalizează mai ales – prin specializările majore – pe formarea dinamică și avansată de resursă umană în strânsă legătură cu necesitățile locale/regionale, cercetarea având mai ales o funcție specială formativ-educațională, cu implicații și dinamism în dezvoltări antreprenoriale și de educație duală locale (spre exemplu, în prezent avem angajate 29 de campusuri duale prin PNRR).
• Universitățile de educație și cercetare se focalizează mai ales – prin specializările majore – pe formarea dinamică de resursă umană în strânsă legătură cu necesitățile regionale/naționale, cercetarea având atât o funcție specială formativ-educațională, cât și aceea de a rezolva probleme relevante regional/național, adesea definite top-down, prin relație și susținere din zona socioeconomică, cu implicații și dinamism în dezvoltări antreprenoriale și de educație duală regionale.
• Universitățile de educație și cercetare avansată se focalizează mai ales – prin specializările majore – pe formarea dinamică de resursă umană în strânsă legătură cu necesitățile regionale/naționale/internaționale, ca parte a procesului de generare de cunoaștere științifică avansată, cu impact asupra dezvoltărilor antreprenorial-duale inovative.”

Clasificarea universităților în funcție de misiunea lor, din 2011

Universitățile românești au fost împărțite după misiunea lor – atunci, sub forma unei clasificări în 3 categorii – în 2011, cu sprijinul Asociației Universităților Europene, impactul imediat anunțat atunci fiind cel al locurilor la master și doctorat alocate fiecăreia dintre ele, după cum relata atunci HotNews.ro (inclusiv cu lista completă a universităților clasificate).

În formula aceea:

• Categoria I de universități era formată din cele de cercetare avansată și educație, ce urmau să primească un număr mai mare de de locuri la master și doctorat (cele mai multe dintre universitățile mari comprehensive, medicale și tehnice, dar și câteva specializate) 
• Categoria a II-a – universități de educație științifică și cercetare, care urmau să primească la fel de multe locuri la master, dar mai puține la doctorat, comparativ cu anul anterior
• Categoria a III-a – universități centrate pe educație – număr de locuri diminuat la master și doar pentru anumite programe

Proiectul a fost însă îngropat și a rămas așa în pofida faptului că unele mari universități au revenit pe parcurs și au cerut din nou clasificarea din 2011 – vezi, între altele, apelul din 2018 al Consorțiului Universitaria, adresat ministerului condus atunci de Ecaterina Andronescu, privind reintroducerea sistemului de trei categorii de universități, sau apelul similar din 2021. După apelul din 2018, un proiect în acest sens al Ministerului Educației a fost contestat de două mari universități, Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai. – vezi detalii.

Același consorțiu – ce include Universitatea Babeș-Bolyai, unde. a fost rector ministrul Daniel David – a cerut anul acesta o finanțare diferențiată a universităților, în funcție de misiunile declarate și evaluarea lor.

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.