Bugetul alocat de guvern cercetării fundamentale este „jignitor și demotivant” / O soluție minimă ar fi „dublarea” lui – senatorul Mihai Goțiu

1.569 de vizualizări
dezinfectant eficient împotriva Covid-19
Foto: Pixabay.com
Guvernul a alocat întregii cercetări fundamentale din România o finanțare „derizorie și complet insuficientă”, într-un moment în care pandemia Covid-19 a demonstrat importanța cercetării pentru omenire, arată senatorul USR Mihai Goțiu într-o interpelare depusă în Parlament. El afirmă că bugetul competiției pentru finanțarea cercetării fundamentale (PCE2020), de 90 de milioane de lei (18,6 milioane euro) pentru 3 ani, este „jignitor și demotivant pentru cercetători”. Această sumă ar trebui măcar dublată, scrie Goțiu, așa încât să se asigure nevoile măcar pentru finanțarea a 200 de proiecte, similar cu anul 2016 când bugetul alocat a fost aproape dublu.

Intervenția lui Mihai Goțiu vine după ce, vineri, Ministerul Educației a aprobat lansarea competiției 2020 pentru Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) din cadrul Programului 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră, Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru 2015-2020 (PNCDI III). Aceste proiecte au drept scop susținerea și promovarea cercetării științifice fundamentale, interdisciplinare și/sau exploratorii din România.

Potrivit lui Goțiu, în situația cauzată de pandemia Covid-19 „România nu își poate permite să își sufoce resursa umană înalt calificată din institutele și laboratoarele de cercetare din țară. Susținerea cercetării fundamentale este o direcție strategică pentru orice țară și cu atât mai mult pentru o țară care are de recuperat decalaje majore în toate domeniile”

El spune că măsurile de finanțare adoptate sunt „salutare”, dar „problema majoră a competiției pentru finanțarea cercetării fundamentale (PCE2020), lansate de Guvernul Orban, este bugetul derizoriu alocat: 90 milioane de lei (18,6 milioane euro) pentru o perioadă de 3 ani, adică aproximativ 30 de milioane de lei (6,2 milioane euro) pe an.”

Mihai Goțiu, în interpelarea sa:

  • „Așadar, finanțarea alocată de Guvern întregii cercetări fundamentale în România, pentru toate domeniile științifice, incluzând medicina, biologia, ecologia, matematica, fizica, chimia, științele inginerești, științele umaniste etc. (a se vedea anexa UEFISCDI) este de 6.2 milioane de euro pe an! Această sumă este derizorie și complet insuficientă pentru a susține insulele de excelentă conduse de cercetători performanți care s-au încăpățânat să rămână încă în România! Spre comparație, un singur proiect finanțat de European Research Council, pentru un singur grup de cercetare ajunge și la 2,5 milioane de euro. România își finanțează așadar întregul sistem de cercetare fundamentală și de frontieră într-un an cu un buget mai mic decât cel al 3 (trei) proiecte individuale la nivel european!”
  • „Situația e cu atât mai gravă, cu cât ultima competiție de proiecte de tip PCE a fost lansată în 2016 (PCE2016) și a avut un buget total de 170 milioane lei, finanțând 199 de proiecte din 936 depuse (rată de succes 21,26%). Deși PNCDI III, prin HG 583/2015, prevede alocarea anuală a minim 15% din bugetul anual al PNCDI III pentru Programul 4, timp de 4 ani nicio competiție PCE nu a mai fost lansată. Astfel, grupurile de cercetare de vârf din România au fost cronic subfinanțate.”
  • „(…) În SUA, finanțarea federală pentru cercetare fundamentală în anul 2018 a fost în jurul sumei de 36,2 miliarde de dolari. În același an, numai o agenție de finanțare (DFG – Deutsche Forschungsgemeinschaft) a finanțat proiecte de cercetare fundamentală cu un buget total de aproximativ 3,4 miliarde de euro. Acestor fonduri li se adaugă multe alte miliarde alocate prin alte agenții de finanțare – astfel, în anul 2017 este estimat că Germania a investit peste 100 de miliarde de euro în domeniul cercetării, din care 31 de miliarde de euro din fonduri publice. O mare parte din această investiție se realizează în cercetare fundamentală. Guvernul Regatului Unit alocă cel puțin 5 miliarde de lire sterline anual finanțării cercetării, complementând finanțarea masivă de ordinul miliardelor de lire sterline anual oferite de fundații, precum Wellcome Trust sau Gatsby Foundation.”

Senatorul afirmă că sumele cerute pentru creșterea finanțărilor dedicate cercetării românești „nu reprezintă un efort major pentru bugetul național, dar sunt o investiție absolut necesară pentru un viitor sănătos al României, din toate punctele de vedere”.

Amintim că secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu, a declarat că “nu puteam să punem o sumă mai mare, pentru că nu aveam plafon de angajare de la finanțe. Este o chestie tehnică” și că “eu, din bugetul total al anului, mi-am propus să aloc acestei competiții undeva la 150 de milioane de lei” – citește articolul complet despre poziția oficialului MEN cu privire la finanțarea competiției pentru proiecte de cercetare.

Foto: Pixabay.com


1 comment
  1. Marii cercetatori pot solicita fonduri UE. Parca de asta aveam Uniune, parca eram Mari Cercetatori, parca ne cad copiii in haznale scolare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În ce situații Inteligența Artificială este utilă pentru copii și când nu este indicat să o folosească: AI nu trebuie folosit niciodată pentru sprijin emoțional, rezolvarea conflictelor sau pentru luarea unei decizii – Sfaturile unui expert pentru părinți

Majoritatea articolelor pentru părinți despre folosirea inteligenței artificiale se concentrează pe teamă sau nu explică cum și de ce funcționează aceste tehnologii, avertizează un analist și consilier în folosirea Inteligenței…
Vezi articolul

Evaluarea Națională la clasa a II-a se încheie, vineri, cu proba de Limba română pentru minoritățile naționale – scris și citit / Rezultatele individuale obținute la aceste evaluări nu se afișează și nu se trec în catalog

Vineri, 17 mai, elevii minorităților naționale susțin proba de Limbă și comunicare – scris-citit – Limba română pentru minoritățile naționale, din cadrul Evaluării Naționale de la clasa a II-a, potrivit calendarului oficial. Joi,…
Vezi articolul

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul

Titularizare 2024. Probele practice și inspecțiile speciale la clasă încep miercuri, 29 mai, și țin până pe 28 iunie. Acestea sunt evaluate cu note de la 10 la 1 și sunt aduse la cunoștință candidaților în ziua susținerii probei

În perioada 29 mai-28 iunie 2024 au loc probele practice/orale și inspecțiile speciale la clasă, precum şi soluţionarea contestaţiilor la aceste probe, conform calendarului oficial pentru Titularizare 2024. Acestea sunt…
Vezi articolul

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, anunţă înfiinţarea Observatorului Naţional al Copilului: Trebuie să ştim în mod real câţi copii sunt în situaţii de risc / 46.000 de copii, în centre de plasament

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse Gabriela Firea a anunţat, luni, pe Facebook, înfiinţarea Observatorului Naţional al Copilului care va costa 9 milioane de euro din fonduri nerambursabile. Este…
Vezi articolul

Pirueta ministrului Daniel David în doar 4 zile, în cazul IȘE: de la „voi face verificări și voi lua măsuri” dacă cineva a modificat răspunsul, la „nu e cenzură, ci bune practici europene”, eu am cerut modificările

În doar patru zile, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a trecut de la promisiunea unei anchete interne în minister privind posibila cenzurare a răspunsului Institutului de Științe ale Educației…
Vezi articolul