Bursele sociale acordate studenților în ultimii 5 ani – mult sub nivelul cuantumului minim necesar și sub cuantumul ce ține cont de toate cheltuielile de trai, arată o analiză a Alianței organizațiilor studențești / Veniturile studenților – „alcătuite în proporție de 57% din contribuția părinților”

241 de vizualizări
Foto: © Vlad Ispas | Dreamstime.com
Bursele sociale acordate studenților în ultimii cinci ani au fost sub nivelul cuantumului minim calculat independent de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și mult sub cât ar fi trebuit să fie dacă s-ar ține cont de toate cheltuielile de trai, nu doar de masă și cazare, arată o analiză a ANOSR. Aceasta arată că situația acestor burse, afectate acum de Legea Bolojan, se face simțită în țara cu cei mai puțini tineri absolvenți de studii superioare din UE și în care veniturile studenților depind de contribuția părinților.
  • ANOSR folosește această analiză pentru a cere din nou Guvernului să „acorde o mai mare importanță fondului de burse și protecție socială”, ca „investiție în viitorul țării, nu o simplă cheltuială”, după ce, prin Legea 141/2025 (Legea Bolojan), a fost redusă perioada de acordare a burselor sociale, care în ultimii ani a acoperit toate cele 12 luni din an.

Alianța face trimitere la o analiză pe care a publicat-o în 2020 și care arăta că atunci, luând în calcul cheltuielile de cazare și masă, a constatat că bursele sociale ar fi trebuit să aibă cuantumul minim de 838 de lei, peste cel propus de CNFIS și aprobat de Ministerul Educației, de 580 de lei

Acum, ANOSR indexează valoarea de atunci cu rata inflației „pentru ca calcula cuantumul minim necesar al bursei sociale pentru perioada 2020-2024”, în funcție de cheltuielile de cazare și masă. Și ajunge la concluzia că, deși s-a redus diferența, cuantumul minim al bursei sociale calculat de ANOSR s-a menținut peste cel acordat de universități, în perioada menționată.

Sursa: ANOSR

Dar, arată analiza ANOSR, cuantumul calculat de Alianță în funcție de toate cheltuielile de trai ale un student (adică inclusiv cele cu materialele de studiu, transport, îmbrăcăminte sau igienă personală, pe lângă cele de cazare și masă) sunt considerabil mai mari decât cel acordat prin ordin de ministru.

ANOSR a calculat în 2020 că „suma necesară pe care un student ar fi trebuit să o plătească (…) pentru a se întreține la nivelul unui trai decent, a fost de 1.172 lei pe lună”, de două ori mai mult decât cuantumul acordat prin ordin de ministru. 

Sursa: ANOSR

Diferența s-a păstrat, de atunci, la un nivel substanțial până în 2024, când cuantumul calculat de ANOSR, indexat cu inflația, a fost de 1.587 lei, față de cel alocat de minister, de 925 de lei.

Potrivit analizei Alianței studențești:

  • „Această ignoranță ne plasează în prezent printre ultimele 6 țări care acordă mai puțin de 10% burse din numărul total de studenți înmatriculați în ciclul de studii universitare de licență, conform analizei Education and Training Monitor 2024 întocmite de Comisia Europeană. În aceeași analiză se menționează faptul că 10 sisteme din Uniunea Europeană oferă burse pentru un procent cuprins între 10% și 30% dintre studenții din această categorie, alte 5 sisteme oferă burse pentru mai mult decât 30% dintre studenți, iar state precum Danemarca, Luxemburg și Suedia oferă burse tuturor studenților care au nevoie și sunt eligibili pentru acestea.
  • Tot în cadrul analizei Education and Training Monitor 2024, întocmite de Comisia Europeană, observăm faptul că veniturile studenților din România sunt alcătuite în proporție de 57% din contribuția părinților. Astfel, studenții români depind foarte mult de veniturile familiilor, ceea ce înseamnă că posibilitatea acestora de a urma studii superioare depinde în mod direct de sprijinul pe care îl poate oferi familia, iar în România rata de sărăcie și excluziune socială este de 27,9% din populație, conform Condiții de viață în Europa – sărăcie și excluziune socială, o analiză publicată de Eurostat, astfel că șansele studenților de a urma studii superioare fără un sprijin real din partea statului se mențin destul de scăzute.”

Același raport al Comisiei Europene – ediția pe 2024 a Education and Training Monitor – plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor UE în ceea ce privește numărul tinerilor de 24-34 de ani absolvenți de învățământ terțiar. Dacă la nivel UE 45% dintre aceștia au finalizat studii superioare, în România doar 22,5% dintre tineri erau absolvenți de facultate, în scădere în 2023 față de 2022.

Citește și:
ULTIMA ORĂ Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Noul Monitor al Educației și Formării a fost publicat de Comisia Europeană
Fondul de burse pentru studenți s-a apropiat de necesar, în ultimul deceniu, doar în 2017, iar finanțarea de bază a universităților a crescut strict simbolic în ultimii cinci ani – analiză a Alianței organizațiilor studențești / ANOSR: Prevederile legale privind finanțarea rămân ținte fără un plan pentru a fi atinse

Foto: © Vlad Ispas | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. Si chiar asa, neacoperitoare, nu sunt anuntate pana in momentul la toate facultatile. De exemplu, in cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, unele facultati nu au anuntat nimic, desi cursurile au inceput deja de o luna. Nu mai amintesc ca reglementarile legate de bursele sociale, in special de ce trebuie sa contina dosarul (extrem de stufos), nu au legatura cu digitalizarea actuala. Aceleasi hartii, aceleasi cozi pentru parinti in n locuri (inclusiv ANAF), cand verificarea venitului ar trebui sa fie la un click distanta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Un director de școală, de cele mai multe ori, este și puțin contabil, și puțin administrator, câteodată și femeie de serviciu, spune Viforel Dorobanțu, manager școlar: Directorii ar trebui să nu mai aibă nicio oră de predare / Din toamnă, obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți directorii, potrivit Legii Bolojan

Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, Viforel Dorobanțu, a vorbit despre ce înseamnă activitatea unui manager școlar: „De cele mai multe ori, este și puțin contabil, și puțin administrator, câteodată…
Vezi articolul

Fond național pentru burse, pentru a susține meritul și performanța elevilor și studenților, inclusiv cu contribuția unor companii – propunerea ministrului Daniel David până la stabilizarea fiscală

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că premiile pentru olimpici au fost protejate, iar bursele de excelență ar putea fi reintroduse după stabilizarea fiscală. Pană atunci „ne-ar plăcea…
Vezi articolul

„O palmă dată mediului academic”, „Justiția dovedește astăzi toleranță pentru hoți” – Universitatea din București, instituția care a constatat plagiatul lui Victor Ponta, despre decizia Înaltei Curți de a anula ordinul prin care fostului premier i s-a retras titlul de doctor / „Prejudiciile sunt de necalculat”

Universitatea din București reacționează dur, prin purtătorul de cuvânt Bogdan Oprea, la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a anula ordinul prin care fostului premier Victor Ponta i…
Vezi articolul

OFICIAL Criterii și documente necesare pentru burse sociale în anul școlar 2024-2025. Prevederi noi: Bursele pentru elevii din familii monoparentale sunt condiționate de venit, școlile nu trebuie să ceară acte legalizate la notar

Elevii pot primi șapte categorii de burse sociale în anul școlar 2024-2025 și dosarul poate fi depus pe perioada întregului an școlar. Bursele medicale și pentru elevii orfani nu sunt…
Vezi articolul