Când mobilitatea devine lecție de civism: Ce înseamnă să fii european, ca elev român – Opinia unui elev participant în proiecte Erasmus+

[jp_post_view]
Eric Pîrvoiu / Foto: Arhiva personală
Într-o perioadă în care ideea de apartenență la Uniunea Europeană este deseori pusă sub semnul întrebării de către mișcarea suveranistă, iar euroscepticismul pare să prindă rădăcini atât în România, cât și în alte state europene, experiențele personale ale tinerilor devin dovezi vii ale beneficiilor reale aduse de această integrare. Ca elev al Colegiului Național „Școala Centrală” din București, un liceu francofon, am avut ocazia să particip la două proiecte Erasmus+, în Spania și Franța, care mi-au oferit nu doar prilejul de a cunoaște alte culturi, ci și de a înțelege mai profund ce înseamnă să fii european.

Articolul 45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene garantează libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene, un drept pe care îl considerăm firesc, fără a-i înțelege pe deplin impactul. Participarea mea în proiectele Erasmus m-a învățat că mobilitatea nu este doar despre a călători, ci despre a construi legături între oameni, idei și valori.

Primul proiect, „L’eau(r) du futur” („Apă (aurul) viitorului”) a avut loc în colaborare cu liceul „Illa de Rodes” din Roses, Spania. A fost o experiență de tip schimb cultural: elevii spanioli au venit în România pentru o săptămână, iar apoi noi am mers în Spania. Pentru a fi acceptat, am avut nevoie de diplomă DELF de nivel minim A2, un CV cu activități de voluntariat, scrisori de intenție și eseuri tematice. În ciuda rigorii selecției, am fost admis și am trăit o experiență care mi-a depășit toate așteptările.

Corespondenta mea era o elevă catalană cu o implicare activă în comunitate. Am aflat că, în cultura lor, voluntariatul și civismul fac parte din educația de zi cu zi. Împreună cu colegii români, le-am prezentat oaspeților noștri Barajul Vidraru, Curtea de Argeș, Constanța și viața de noapte bucureșteană. A fost mai mult decât turism, a fost o lecție despre România și despre cum este percepută de către alți tineri europeni.

Profesoara noastră de franceză ne-a spus că unul dintre obiectivele proiectului este combaterea stereotipurilor despre români și promovarea ideii că europenii sunt egali, indiferent din ce colț al continentului vin. După acea săptămână, am realizat că avea dreptate. Deși provenim din culturi diferite, ne unește un set comun de valori, valorile europene.

La câteva luni după vizita colegilor din Roses, a fost rândul nostru să plecăm în Spania. Ajunși în Barcelona și apoi în Roses, ne-am integrat rapid în atmosfera locală. Totuși, o întâmplare dintr-o seară ne-a adus față în față cu o altă realitate: percepția negativă a unor români din diaspora. Într-o shaormerie deținută de un român stabilit în Spania din 2004, am fost întâmpinați cu un discurs pesimist despre România: că nu avem democrație, că nu există libertate, că ar trebui să ne pregătim să plecăm definitiv din țară. Oricât am încercat să contrazicem această viziune cu date obiective, ne-am lovit de neîncredere și refuzul dialogului. A fost un moment de frustrare, dar și de conștientizare a cât de importantă este comunicarea și conectarea cu realitatea actuală a României.

Al doilea proiect Erasmus, „Des histoires au fil de l’eau” („Povești de-a lungul apei”) în parteneriat cu liceu „Grandmont” din Tours, Franța, a fost poate chiar mai intens și mai aproape de ceea ce înseamnă prietenie între oameni din țări si medii diferite. Corespondentul meu francez avea pasiuni comune cu mine, muzica și politica, și dezbaterile noastre s-au transformat în prietenie de durată. În plus, am avut șansa să descopăr o altă față a Franței, una autentică, departe de clișeele turistice. Și acolo am văzut cum valorile europene sunt trăite, nu doar proclamate: toleranță, implicare civică, respect reciproc.

Aceste experiențe Erasmus+ m-au ajutat în fomarea ca tânăr european. M-au învățat că identitatea mea nu se oprește la granițele României și că, în ciuda diferențelor culturale, tinerii din Europa împărtășesc aceleași aspirații. Mi-au arătat că este esențial să păstrăm drumul european al țării noastre și să combatem cinismul și dezinformarea cu exemple concrete și cu vocea generației noastre.

România este norocoasă să facă parte dintr-un continent atât de unit. Iar noi, elevii, suntem ambasadorii acestor valori europene, nu doar prin ceea ce învățăm, ci și prin ceea ce trăim. Mobilitatea, într-un sens profund, devine astfel o lecție de civism. O lecție pe care sper să o poată învăța cât mai mulți dintre tineri români.

__________

Despre autor:

Eric Pîrvoiu este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Școala Centrală” din București, participant în două proiecte Erasmus+, în Spania și Franța, pasionat de muzică și politică.

__________

Nota Redacției: Edupedu.ro încurajează elevii care au luat parte la mobilitățile de tipul Erasmus+ să își împărtășească experiențele și descoperirile. Fă-ți auzită vocea! Spune-le colegilor și adulților care nu sunt implicați în educație ce ai descoperit în călătoria ta europeană. Trimite-ți textul la adresa redactie@edupedu.ro, iar povestea ta va merge mai departe!

1 comment
  1. Mulțumim, era nevoie de un astfel de articol-mărturie! Eric e un tânăr pasionat de muzică, deci nu de Mate, Info sau En. Luați aminte pentru copiii dumneavoastră! Acest copil e deja european, va ști să trăiască printre orice fel de oameni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Salariile mai mari sunt cheia pentru a-i atrage spre cariera didactică pe tineri, stimulentele temporare doar îi sprijină pe cei care s-au hotărât deja să devină profesori – studiu amplu în rândul studenților din Anglia

Salariile mai bune pentru profesori și întărirea situației lor financiare în general, nu doar prin măsuri temporare sunt esențiale pentru a atrage mai mulți studenți către o carieră didactică, potrivit…
Vezi articolul

Premieră pentru cercetarea românească: Rolul școlii, al mediului de acasă și al inteligenței în dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, studiate în două cercetări publicate în jurnale internaționale

În România, spre deosebire de alte țări, statutul socio-economic al părinților influențează în mod crucial dezvoltarea alfabetizării copiilor. Concluzia aparține primelor studii care cercetează dezvoltarea alfabetizării copiilor din țara noastră,…
Vezi articolul

Stimulente pentru angajatori și pentru angajații care participă la programe de formare profesională, sprijin pentru micro-certificări, formarea competențelor verzi și digitale – propuneri în noua Strategie Națională pentru Formarea Adulților, domeniu în care România are restanțe mari / Toate măsurile – susținute doar cu bani europeni

Guvernul României vrea să dubleze, în următorii patru ani, rata de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, potrivit noii Strategii Naționale pentru Formarea Adulților în perioada 2024-2027,…
Vezi articolul

OECD: Șase probleme-cheie ale educației, care trebuie urmărite în criza produsă de pandemia Covid-19. Printre ele – dimensiunea claselor, timpul de predare, școlile profesionale

Cheltuielile guvernamentale, mobilitatea, dimensiunea claselor și programele vocaționale se numără printre indicatorii-cheie identificați de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în eforturile de a ține sub control șocul produs…
Vezi articolul

Cîmpeanu preia aproape copy-paste, dar deturnat, o declarație a lui Pricopie, în scandalul legilor România Educată: Acest proiect este mult prea important pentru România pentru a fi lăsat să fie confiscat de grupuri de interese / Rectorul SNSPA, cu o zi înainte: Acest proiect este mult prea important pentru România, ca să-l lăsăm să fie confiscat de un grup ilegitim de interese

Preluare aproape totală a unei declarații de către ministrul Sorin Cîmpeanu de la rectorul Remus Pricopie, unul dintre cei mai vocali critici ai proiectelor legii educației construite pe baza România…
Vezi articolul