Când viitorul tău depinde de o sutime – despre stres, eșec și vinovăție – Op Ed / Silvia Dinică, senatoare membră a comisiei de învățământ

4.080 de vizualizări
Foto: silviadinica.ro
Sunt părintele unui copil care a susținut Evaluarea Națională anul acesta. M-am uitat ieri la rezultate – cele dureroase, nu cele cosmetizate de ministra Educației. Sute de mii de copii și părinți, cu toții am așteptat cu sufletul la gură rezultatele. Ca să putem răsufla ușurați. Pentru 39.195 de elevi, veștile nu au fost bune – nu au luat media „de trecere”. 1 din 4 în toată țara și, mai grav, aproape de două ori mai mult în mediul rural. Pentru ceilalți, veștile nu sunt încă „bune” sau „rele”. Mai au un hop – să câștige, cu mediile de la Evaluare, lupta aprigă pentru un liceu „bun”.

Acum o lună, discursul unei tinere absolvente de liceu a ridicat în picioare probabil o țară întreagă. „Ce m-a învățat școala? Să mă conformez, să mint, să-mi șterg cu buretele personalitatea și să mă ascund în spatele unor standarde absurde. Școala a devenit un loc unde performanțele noastre sunt atribuite meritelor instituției și profesorilor, iar eșecurile ne sunt puse în cârcă”. „Școala a devenit o sursă de frustrare și dezamăgire pentru mulți dintre noi”. Un adevăr spus direct, sincer. Orice replică a oricărei autorități este inutilă. Știm cu toții că are dreptate.

Uitându-mă la rezultate, am simțit revolta acestei tinere. Pentru mulți dintre copii, eșecul nu este o opțiune. Pentru că li se spune constant că eșecul e vina lor. Și li se spune că orice greșeală pe care o fac îi poate costa viitorul. Școala le știrbește încrederea în sine.

Am trecut și eu prin multe examene și prin emoțiile aferente. Dar în ultimul an și, mai ales, în ultima lună, am simțit emoțiile examenului de clasa a VIII-a, ca părinte. Mi-am văzut copilul cât de mult se stresa că nu voia să ne facă de rușine. Și mi-am dat seama mai mult ca oricând că semnalul primit de acești copii este unul greșit. E mult prea devreme ca astfel de sentimente să existe la un copil. 

Legile Educației au fost un moment ratat din toate punctele de vedere. Dar mai ales din perspectiva conținuturilor și a evaluării. Copiii sunt testați de trei ori pe model PISA, până în clasa a VIII-a. Inutil. Școala nu folosește la nimic rezultatele acestor testări. Nici nu îi ajută să își descopere talentele, să își dea seama la ce sunt buni, ce le place să facă. Nici nu îi ghidează să valorifice mai mult aceste lucruri. Am depus o inițiativă legislativă exact pentru a face posibile aceste măsuri. Pentru ca evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a să nu mai fie inutile. Însă tot ce fac acum elevii la școală îi pregătește pentru examenul de clasa a VIII-a, un examen la polul opus de modelul internațional PISA. Copiii ajung să învețe itemi, nu se gândesc că examenul o să-i ajute în carieră, ci că le oferă un bilet către un liceu „bun”. 

România va continua să le spună copiilor ei că sunt condamnați la eșec de la o vârstă fragedă. Dar nu îi pregătește emoțional pentru a gestiona un eșec. Și este o mare greșeală. Copiii vor intra în continuare în curse nebune pentru note cât mai mari, unde o sutime poate face diferența între admis și respins la un liceu de prestigiu, an de an. Goana după școlile și liceele bune va continua să înceapă încă din clasa a V-a. Copiii vor continua să facă meditații peste meditații încă din clasa a III-a. Ca să se pregătească pentru cea mai stresantă, dură și aberantă competiție – în care câștigi totul sau nimic. O luptă între etichete care îi convinge că „dacă ajung la un liceu «prost», și eu sunt prost”.

Deși chiar proiectul „România Educată” face referire și la un raport OECD care spune că examenele din România sunt mult prea selective, iar singurul rezultat al acestor examene este ierarhizarea copiilor la licee, Ligia Deca a mers înainte nu doar fără nicio schimbare, ci adăugând un examen suplimentar. Stresul unei Evaluări Naționale care va deveni inutilă nu era de ajuns. Va fi urmat de examenul de admitere.

Așadar, aceste examene sunt și vor rămâne o presiune enormă pe copii. Riscul din cauza acestei presiuni este să îi pierdem. Unii copii nici măcar nu mai încearcă, renunță pe parcurs. 16.000 nu s-au înscris la Evaluarea Națională anul acesta, 7.500 nu s-au mai prezentat. Școala, guvernată de un minister care nu ține cont de nicio recomandare de bun-simț, în loc de egalitate de șanse și sprijin îi împinge în continuare pe copii cât mai departe de ea și de o șansă la un viitor. Și îi minte că e vina lor.

Nota redacției: Silvia Dinică este membru al partidului USR. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției.


4 comments
  1. Aceasta e realitatea necosmetizata. este normal sa se dea examene este normal sa se diferentieze. Presiunea este de la parinti.

  2. recunostiinta, floare rara la romani? acest sistem in care conteaza sutimea i’a deschis doamnei calea catre un doctorat in matematica la Colorado State U. incomprehensibil.

  3. Stimată doamnă, nu sistemul v-a stresat copilul. Nu sistemul este cel care pune presiune pe copil ,,să nu își facă părinții de râs,,.Sistemul de valori dat în familie este cel care primează. Deprinderile de muncă, studiu,metode de relaxare sau raportare la cei din jurul tău nu se formează doar la școală!Așa că școala are tarele ei,nu a fost niciodată perfectă dar și familia are alt mod de a aborda educația propriilor copii. Succes în continuare pentru că sunteți abia la început de drum și sper ca în viitor cei nemulțumiți să găsească soluții pentru problemele din societate și școală. Până la urmă școala este așa cum comunitatea, societatea are grijă de ea.Vreți ,nu vreți se pare că și școală funcționează pe principiul cerere și ofertă. Școlile bune au o bază materială bună nu numai profesori buni.De aceea și dvs doriți un liceu bun.Ideal ar fii că în fiecare școală să avem condiții identice.Asa că sunt multe lucruri de Făcut,de Corectat și mai puțin de Discutat!

    1. Corect și foarte bine ați punctat .

      Pe de altă parte este bine să recunoaștem și să nu desființăm și punctul de vedere al autoarei acestei postări .

      Adevărul este ca adevăratul și realul ADEVĂR este undeva la mijloc , ambele extreme ale acestor situații ( care se dovedesc de la an la an din ce în ce mai nesatisfăcătoare) ar trebui corectate , iar un prim pas de a acționa consider ca este tot la nivel individual ; degeaba avem pretenții de schimbare de la alții atât timp cât noi , ca indivizi simpli și poate banali , nu facem absolut nimic decât doar să așteptăm … schimbările altora .

      Nu este suficient să fim doar spectatori, trebuie să ne implicăm .
      Si nu este suficient să fim doar unul sau doi , ci este nevoie să fim cat mai mulți doritori să aleagă și să acționeze spre o schimbare benefică tuturor ( și mai ales viitoarei noastre societăți reprezentată în prezent de acești copii minunați cu potențial care sunt sigură ca și-ar dori nespus să vadă de ce sunt în stare ❤️🏆🤗) .

      Hai să nu ne mai ascundem deget și să recunoaștem ca doar cu o floare, nu prea are cum să fie primăvară !

      Până nu vom conștientiza CAT MAI MULȚI (!) aceste lucruri, situațiile de acest gen vor avansa din ce în ce mai mult și vor conferi putere și satisfacție totală celor pe care noi, în deșteptăciunea noastră , îi considerăm a fi răi si dezinteresați ca România să avanseze ( ca educație & societate ) .

      Adevărul este ca noi, DESTEPTII , am devenit egoiști in destapciunea noastra când vine vorba de societate și viitorul ei , privim aproape exclusiv din punctul nostru de vedere și nu prea ne interesează de ceea ce Prostii ajunși ( intr-un fel sau altul ) la putere fac în exteriorul nostru.

      Nu știu când vom realiza ca Prostia altora ne afectează și pe noi, Desteptii și ca ar fi cazul să facem cu adevărat ceva până nu este prea târziu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Radu Gologan, despre închiderea școlilor: În preuniversitar nu este atât de important ce faci, ci cum înveți să gândești / Trebuia să li se pună părinților la dispoziție măcar minimul necesar să-i învețe pe copii să citească, să scrie, în mediile defavorizate

„Mai ales la politicieni, vedem că problema se pune în următorii termeni: dar cum o să recupereze materia? cum o să ajungă în viață fără capitolul de derivate de ordin…
Vezi articolul

INTERVIU Cătălin Raiu, vicepreședintele CNCD, despre proiectul de programă de română: Simpla prezentare a unor termeni cu elemente antisemite și rasiste în fața unor copii de 14, 15, 16 ani, fără a explica faptul că au acest sens negativ, va duce la o consolidare a unei culturi de tip xenofob, chiar conspiraționiste

Este posibil ca stereotipurile și prejudecățile antisemite, xenofobe, rasiste să crească, dacă aducem în școala românească din prezent o programă de Limbă și literatură română cu texte care au elemente…
Vezi articolul
Harta psihologică a României

Harta psihologică a României și răspunsul pe județe la restricțiile din starea de urgență. Daniel David: Au respectat regulile oamenii din zone foarte tradiționale și cei cu nivel mare de autonomie. Din cauza alegerilor, astăzi autoritățile vorbesc pe limbi diferite

Răspunsul românilor la restricțiile de circulație impuse în timpul stării de urgență a fost influențat de profilul psihocultural al zonei țării, susține un studiu derulat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Profesorii – printre angajații care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma folosirii inteligenței artificiale generative / IA ar putea avea efecte pozitive pentru mai bine de jumătate din locurile de muncă din România – raport Google

Profesorii universitari și cei din învățământul secundar se numără printre angajații cei mai expuși la efectele pozitive ale inteligenței artificiale generative, adică inteligența artificială care produce conținut sub diverse forme,…
Vezi articolul

Un an cu ministrul Cîmpeanu, văzut din opoziție de USR: România Educată – în punctul zero. Digitalizare – aproape zero. Planurile-cadru – nicio schimbare. Încurajarea imposturii, în cazul plagiatelor. Profesionalizare zero și politizare mare în managementul școlar

Progres minim sau inexistent în cele mai multe puncte-cheie de reformă în educație, plus regrese în domenii precum integritatea academică – așa sumarizează doi parlamentari USR-PLUS, Ștefan Pălărie și Irineu…
Vezi articolul