Cea mai acută îngrijorare a elevilor care au participat la un recent studiu pe teme educaționale, organizat la nivel local, este aceea că nu vor reuși să aibă cariera pe care și-o doresc, un alt motiv semnificativ de îngrijorare fiind acela că nu se vor descurca la școală. Pe de altă parte, criteriul cel mai important în alegerea unei școli nu ține de această capacitate de a face față cerințelor, ci de siguranța oferită în mediul de învățare, potrivit studiului menționat, desfășurat în județul. Bihor.
- Analiza MERPAS (Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor), realizată de Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, ISJ Bihor și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor, a fost realizată pe date culese în ianuarie-februarie a.c, printr-un sondaj online în rândul elevilor de clasa a VIII-a din județ (cu excepția școlilor speciale). Eșantionul a fost format din 2758 de elevi din 138 de școli.
- Echipa de cercetare coordonată de Adrian Hatos a fost formată din doctoranzii Simina Morar, Smaranda Cioban, Bea Gyarmati, Denisa Dobai și Cristina Mang.
În privința criteriilor de alegere a școlii, criteriul cel mai important semnalat de elevii care urmează să înceapă liceul – siguranța – este urmat de cele ce țin de capacitatea școlii de a oferi instruire solidă:
- Faptul că asigură pregătirea temeinică pentru facultate
- Dotările școlare
- Reputația și pregătirea profesorilor
Specializarea de studiu este, conform rezultatelor sondajului, aleasă pe criterii practice:
- Măsura în care calificarea obținută ajută la găsirea unei slujbe
- Materiile de bacalaureat
- Capacitatea de a contribui la dezvoltarea personală
Și în privința criteriilor de alegere a școlii, și în cazul criteriilor de alegere a specializării, cea mai slabă influență declarată de elevi o au recomandările prietenilor și informațiile din media.
Aceeași analiză conturează și o imagine a situației meditațiilor. În condițiile în care, la mijlocul anului școlar, un sfert dintre elevi se declarau nesiguri, indeciși în legătură cu felul în care vor continua studiile, aproape jumătate (45%) declarau că apelează la matematică. Dintre elevii care merg la meditații, aproape nouă din zece (87,6%) făceau ore în particular la matematică, iar puțin peste jumătate (55,5%) făceau la română. Circa două treimi (69,1%) declarau că apelează la meditații pentru Evaluarea Națională.
Puțin peste jumătate (54%) își declarau dorința de a continua studiile până la absolvirea facultății, iar unul din cinci (19,2%) dorea să continue studiile în școli profesionale. Tot jumătate (52%) se gândesc să plece la muncă în străinătate, pe viitor, iar un sfer (27,9%) – la studii în străinătate.
Studiul, despre școala online:
- 20% dintre elevi au lipsit cel puțin odată pe săptămână de la orele online, în principal din cauza problemelor de conectivitate
- Școala online aduce, din punctul de vedere al elevilor, un oarece plus în ceea ce privește obiectivitatea evaluărilor și al feedbackului primit de la profesori
- Comunicarea și colaborarea cu colegii, comunicarea cu profesorii și calitatea predării mai degrabă s-au deteriorat față de predarea față în față
- Un sfert dintre elevi sunt îngrijorați că vor rămâne în urmă din cauza modului în care predarea a fost afectată de pandemie
- Școala online a dus între 5-10% dintre elevi în postura de a fi victime ale hărțuirii digitale, iar 12,5% declară că au fost expuși la conținut neconform.
Foto: © Michele D’Ottavio | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Alexa Stănescu
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
Redacția