„Pentru populaţia românească, prevalenţa copiilor cu suprapondere şi cu obezitate către anul 2035 va fi aproape la 50% din populaţia infantilă, deci 1 din 2 copii va fi supraponderal sau obez”, a declarat Cătălina Poiană, prorector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, după cum a transmis TVR Craiova. Aceasta a mai spus că „Educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o prioritate și pledăm pentru introducerea cât mai rapidă a acestor ore de educație pentru sănătate în școală”.
„Dacă privim către copii, cifrele sunt şi mai îngrijorătoare. Pentru populaţia românească, prevalenţa copiilor cu suprapondere şi cu obezitate către anul 2035 va fi aproape la 50% din populaţia infantilă, deci 1 din 2 copii va fi supraponderal sau obez. Şi poate cel mai alarmant lucru este că, încă din copilărie, obezitatea începe să vină cu nişte complicaţii, respectiv cu modificări ale profilului lipidic de tip aterogen, cu modificări ale homeostatului glicemic şi cu valori crescute ale tensiunii arteriale care pot fi toate atribuibile unui indice de masă corporală crescut”, a precizat Cătălina Poiană.
Prorectorul UMF Carol Davila din București a vorbit și despre importanța orelor de educație pentru sănătate în școli: „Copiii pot fi vectorii transmiterii chiar către familie, către părinți și mai ales către bunici”:
„Educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o prioritate și pledăm pentru introducerea cât mai rapidă a acestor ore de educație pentru sănătate în școală, pentru că ei, copiii, pot fi vectorii transmiterii chiar către familie, către părinți și mai ales către bunici. De cele mai multe ori, la problema obezității trebuie să ne luptăm nu doar cu părinții, ci și cu bunicii (…)”, a completat cadrul didactic.
Informații de context
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede ca elevii să învețe în trunchiul comun elemente de educație rutieră, de alimentație, de educație civică, sănătate și altele.
Art. 88 – „(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.”
În iunie 2022, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, l-a provocat de Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, pentru declanșarea unei acțiuni „de sprijin la nivel național pentru introducerea educație pentru sănătate în școli cât mai repede”, iar aceste ore să fie ținute de cadre didactice care „sunt instruite în acest scop”. Declarațiile au făcute la Forumul Național al Copiilor organizat de Salvați Copiii România.
Alexandru Rafila a spus că orele de educație pentru sănătate ar putea să fie susținute de către profesorii de biologie sau de diriginți: „Până la urmă, trebuie să fie o chestiune care nu trebuie impusă, ei trebuie să dorească să fac acest lucru și trebuie să aibă har, dacă se poate spune așa, ca să poată să vă transmită cunoștințele de care aveți nevoie”.
„Nu militez pentru un exces de ore de educație pentru sănătate, dar în mod evident ele trebuie să existe începând cu ciclul primar și cu ce module adaptate fiecărui grup de elevi în funcție de vârstă”, a precizat ministrul Sănătății.
În martie 2023, Alexandru Rafila a spus că disciplina ”Educație pentru sănătate” trebuie să fie predată obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei: ”Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli, nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite.”
Citește și:
UMF Carol Davila anunță că tinerii care încă nu au primit diploma de BAC sau adeverință de la liceu se pot înscrie online fără aceste acte pentru că platforma e conectată la Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR)
Manifest public al comunității Declic, miercuri, în fața Ministerului Educației, prin care i se cere ministrei Ligia Deca să organizeze de anul acesta cursuri de prim ajutor pentru elevii, profesorii și personalul nedidactic din școli, așa cum prevede legea
Ministrul Rafila spune că a discutat cu Ligia Deca despre introducerea în școli a materiei “Educație pentru sănătate” / “Am semnat un protocol în acest sens şi cu Biserica Ortodoxă” / “Un termen rezonabil este anul 2024”
Deputatul PSD Achimaş-Cadariu: Atât timp cât avem ora de religie, putem avea şi educaţie pentru sănătate în şcoli. Nu există o incompatibilitate între a fi ortodox şi a avea educaţie sanitară
Disciplina „Educație pentru sănătate” trebuie introdusă obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei, susține ministrul Sănătății / În proiectele legilor Educației, „Educația pentru sănătate” devine „temă” obligatorie în planurile-cadru și programa școlară, dar nu se precizează la ce clase se va preda
Ștefan Lefter
Redacția
A.S.
Mihai Peticilă
Laura Cononenco
4 comments
De acord cu ce s-a spus mai sus, referitor la alimentele de pe piata. La care putem adaugă și meniul de la creșe și grădinițe plin de carbohidrați și zahar. De mici copiii trebuie educați. Personal, ma străduiesc sa gătesc cât pot de sănătos și variat copiilor, dar la gradinita primesc alt tip de mâncare și vad în jur cum toți mănâncă dulciuri din patiserii sau alte mâncăruri care par mai atrăgătoare, dar nu sunt sănătoase.
Mai spuneti-i doamnei ministru sa lucreze la programele supraaglomerate din scoli. Copiii ajung sa aiba teme peste teme acasa si fise peste fise plus cat au de invatat incat nu mai au timp de asa ceva.
Dar, rectorii facultatilor de medicina, colegiile medicilor nu spun un cuvant ca piata este plina de alimente ( paine, lapte, mezeluri, branzeturi, bauturi nealcoolice, biscuiti, dulciuri,etc.) de proasta calitate, pline de sare, zahar, ulei de palmier, chimicale, care toate duc la boli de nutritie. Nu am vazut pe nici un ministru al sanatatii sa scoata de la vanzare asemenea produse. Apoi sarea iodata se pune in alimente doar regiunile cu deficit de iod nu in toate alimentele. Asa ca medicii vor avea tot mai multi pacienti si bani la fel si bigfarma. Cursurile nu rezolva mare lucru daca piata este plina de porcarii alimentare, cu reclame stralucitoare.
La disciplina, Educatie tehnologica si aplicatii practice, din clasa a 5 a se fac ore de alimentatie sanatoasa pt elevi. Acolo se poate dezvolta aceasta tema.