Cauzele fenomenului Călin Georgescu. Infestarea instituțiilor de forță și a Bisericii Ortodoxe cu ideologia anti-occidentală. Plus: periculoasa tentativă a Academiei Române de a pune în discuție orientarea pro-Vest a României

2.134 de vizualizări
Cristian Pantazi / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Cum a ajuns candidatul anti-occidental Călin Georgescu pe locul 1 la prezidențiale? Sunt multe cauze. Mă voi referi acum la una care ține de securitatea națională și opțiunea pro-vest a României, înscrisă în Constituție. Există patru mari zone infestate cu o ideologie anti-occidentală, și avem semnale că de aici și-a luat Georgescu și voturi, și bani, și influență: armata, serviciile secrete, Biserica Ortodoxă Română și Academia Română.

Atenție, nu vorbim de reorientarea instituțiilor de-a întregul, ci de facțiuni mai mari sau mai mici care, din diverse motive, au îmbrățișat discursul lui Georgescu, Simion ori Șoșoacă.

Academia Română. Instituția condusă de profesorul naționalist Ioan-Aurel Pop se situează într-un echivoc continuu în ce privește orientarea României. În loc să se situeze în avangarda intelectuală a țării, Academia a oploșit figuri care mai de care mai tenebroase și anti-occidentale prin institutele sale de cercetare.

Mai mult, din acest an a început o serie de conferințe sub titlul pompos ”Proiectul național românesc în orizontul secolului 21”. Prin acest proiect, Academia Română ”reevaluează” – de fapt pune de-a dreptul în discuție teza sincronizării între România și Occident, conceptul lui Eugen Lovinescu pe care se fundamentează intrarea României în UE și NATO.

Cel mai recent exemplu de chestionare a parcursului european al României de către oamenii Academiei s-a petrecut la jumătate lunii noiembrie, la o conferință cu titlul ”Doctrine de dezvoltare a României” organizată de de Institutul de Sociologie, Institutul de Cercetări Juridice și Centrul European de Studii în Probleme Etnice și la care au vorbit un candidat al partidului extremist AUR, un sociolog care a scris postfața la cartea lui Dughin și un cercetător care susține că ”americanii au declanșat războiul în Europa”. Lista completă a vorbitorilor: Ilie Bădescu, Dragoș Paul Aligică, Radu Baltasiu, Victor Rizescu, Gelu Sabău, Tudor Avrigeanu, Ovidiana Bulumac, Marcela Țușcă, George Damian, Lucian Dumitrescu, Cristi Pantelimon.

Citește pe G4Media.ro analiza integrală semnată de Cristian Pantazi


1 comment
  1. Aoleu, nu vorbiți urât despre dl. profesor de la POLITEHNICA București. https://www.upit.ro/ro/academia-reorganizata/facultatea-de-stiinte-educatie-fizica-si-informatica/departamente-la-nivelul-facultatii-de-stiinte-educatie-fizica-si-informatica/ingineria-mediului-si-stiinte-ingineresti-aplicate2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul reformei de formă. După un an de la punerea în consultare publică, proiectele de înființare a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și a Institutului de Științe ale Educației au fost abandonate

În urmă cu un an, ministerul Educației a pus în dezbatere publică două proiecte de hotărâri de Guvern prin care se vor înființa Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și…
Vezi articolul

Analist „21st Century Children”, despre copii și tehnologie: Dependența de telefon nu este recunoscută psihiatric, în pofida titlurilor-șoc din media. O abordare moderată: oportunități vs. riscuri

Foarte mulți oameni au tendința să vorbească despre „dependența” de ecrane, mai ales în cazul tinerilor și copiilor. Această „dependență” este, însă, în continuare subiect de dispută și nu este,…
Vezi articolul

Cum funcționează o „sală de detenție” în școlile din SUA și ce ar trebui să știe profesorii, directorii, inspectorii și reprezentații Ministerului Educației înainte de a lua decizii pe această temă – Cercetătorul Dacian Dolean

Măsura propusă în proiectul Ministerului Educației privind statutul elevului de a permite profesorului să trimită elevii care au un comportament disruptiv la ore într-o sală în care să desfășoare studiu…
Vezi articolul

O activitate numai bună, în condiții de distanțare socială, pentru a întări gândirea critică a copiilor: filosofia. Și nu-i nevoie să fii mare înțelept / Ce spune o cercetătoare britanică

Condițiile de distanțare socială și școala online provoacă mari probleme pentru educația copiilor, dar oferă și o oportunitate – întărirea gândirii lor critice, consideră Yana Manyukhina, cercetător în cadrul Institutului…
Vezi articolul