Ce ar putea prelua sistemul de învățământ din România de la cel olandez și spaniol? Oana Fara: Ne lipsește dezvoltarea personală, acest aspect nici măcar nu intră în discuție

Oana Fara, absolventa unor programe de studii în România, Olanda și Spania, este de părere că elevilor români le lipsește dezvoltarea personală în școli, potrivit unui reportaj publicat de tvr.ro. Ea a adăugat că este util ca România să se inspire din practicile altor sisteme educaționale, dar că orice model ar trebui adaptat la nevoile și specificul național.

Oana Fara, absolventă a Facultății de Științe Politice a Universității București, este licențiată în relații internaționale și studii europene. A urmat un program de studiu în cadrul Facultății de Afaceri Internaționale și Comunicare, ZUYD – Universitatea de Științe Aplicate, Maastricht, Olanda, în 2019. În 2022 și-a continuat studiile la Facultatea de Științe Politice și Sociologie, la Universitatea Autonomă din Barcelona. A fost facilitator de dezvoltare comunitară la organizația „Salvați Copiii”, în România.

Întrebată ce ar putea prelua sistemul de învățământ din România de la cel olandez și spaniol, Oana Fara a răspuns:

„Un lucru este sigur: ne lipsește dezvoltarea personală, formarea de caracter individual.

Poți avea noroc de profesori care să lucreze și pe această parte, însă în sistemul nostru de învățământ, nu numai ca nu se pune accent pe acest aspect, dar nici măcar nu intră în discuție.

Ar trebui să fim mai asumați noi, românii, și să conturăm lucruri pornind de la realitatea care ne înconjoară. Nu ne face bine să credem total că dacă aplicăm ceva care funcționează într-o altă țară, va fi bine și la noi, dar ne putem inspira din ce fac alții cu simț de răspundere.

Orice lucru învățat trebuie adaptat, fie că e vorba de educație, de relații internaționale, naționale sau personale. Suntem oameni diferiti, din locuri diferite, cu nevoi diferite.

Desigur, unele sisteme de învățământ sunt mai bune decât altele, dar ascensiunea în ierarhia europeană și chiar mondială a școlilor presupune preocupare pentru lucrul bine făcut, adoptarea unor politici de dezvoltare care trebuie adaptate secolului vitezei, șlefuite și actualizate constant”, afirmă Oana Fara, conform sursei menționate.

Informații de context

Sistemul educațional olandez este renumit pentru flexibilitatea și diversitatea sa. Educația este obligatorie între vârstele de 5 și 16 ani, iar copiii pot alege între diverse trasee educaționale în funcție de abilitățile lor. Sistemul este organizat astfel:

Educația primară: cuprinde clasele 1-8 și este destinată copiilor cu vârste între 4 și 12 ani. Se pune accent pe abilități de bază, cum ar fi matematica și cititul, dar și pe dezvoltarea personală.
Educația secundară: începe la vârsta de 12 ani și oferă trei direcții principale:
- VMBO (învățământ profesional),
- HAVO (învățământ de nivel mediu),
- VWO (liceu teoretic, pregătitor pentru universitate).
Învățământul superior: include universitățile de științe aplicate (HBO) și universitățile de cercetare (WO). Programele HBO sunt orientate practic, în timp ce WO oferă studii teoretice și cercetare.

Sistemul de învățământ spaniol este descentralizat, fiind gestionat în mare parte de guvernele regionale. Educația este obligatorie între 6 și 16 ani și este împărțită în:

Educația primară (Educación Primaria): pentru copii cu vârste între 6 și 12 ani, cu accent pe dezvoltarea competențelor de bază în matematică, științe, limbă, și cultură.
Educația secundară (Educación Secundaria Obligatoria – ESO): pentru elevii cu vârste între 12 și 16 ani. Este structurată astfel încât să ofere atât pregătire generală, cât și profesională pentru cei care vor să urmeze o carieră mai tehnică.
Bachillerato și formarea profesională: după vârsta de 16 ani, elevii pot alege între Bachillerato (doi ani de pregătire pentru universitate) sau formare profesională (învățământ tehnic).