Simularea Bacalaureatului pentru elevii de clasa a XII-a va avea loc în perioada 23-26 martie 2020, potrivit Calendarului publicat marți în Monitorul Oficial. Pentru acest test național ministerul Educației a selectat și materia pe care o au de pregătit elevii.
Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat național, în vigoare.
Iată care este lista conținuturilor exceptate pentru simularea probelor scrise ale examenului de Bacalaureat național în anul școlar 2019-2020
| Disciplina | ||
| LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA | Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
|
|
| MATEMATICĂ programa M mate-info | Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat național -2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.430/2014 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național -2015, cu modificările și completările ulterioare, M mate-info
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
|
|
| MATEMATICĂ programa M_st-nat | Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
|
|
| MATEMATICĂ programa M_tehnologic | Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
|
|
| MATEMATICĂ programa M_pedagogic | Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
-Sisteme de ecuații liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar; |
|
| ISTORIE | DOMENII DE CONȚINUT / CONȚINUTURI (clasa a XII-a) A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR 1. Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. 2. Constituțiile din România. C. STATUL ȘI POLITICA 1. Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII). 2. Statul român modem: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX). |
|
| LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ | I. Kommunikăcios kepessegek Tartalmak 1.1 A nyelvi kozles tenyezoi (ado, vevo, csatoma, kod, uzenet, kontextus), funkcioi (ismeretkozlo, erzelemkifejezo, felhivo, kapcsolatteremto, metanyelvi, stilisztikai). 1.2 Mindennapi kommunikâcio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio. 1.3 Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tajnyelvi vâltozatok); a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai. 1.4 Stilusretegek, stilusamyalatok (tarsalgasi, tudomanyos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szepirodalmi). 1.5 Stiluselem, stilushatâs; allando es alkalmi stilusertek; denotativ es konnotativjelentes. 2.1 A szoveg. Szovegszervezo eljarasok. Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat). 2.2 Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irâsmuvek: hivatalos level, szakmai oneletrajz; level). 3.1 Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes). 3.2 Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi: szokincs, terminologia, az erveles technikaja (ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat). 4.1 Szobeli es irott szovegekjellemzoi. 4.2 A kommunikacios helyzethez es a targyhoz igazodo megnyilatkozas. 4.3 A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerusites elve); az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai; az idegen szavak helyesirasa; a kozpontozas szabalyai. 5.1 Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszefuggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas megfogalmazasa. 6.1 Konyv- es konyvtarhasznalat; a forrashasznâlat etikai normai es formai kotottsegei; idezes, hivatkozas. II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Tartalmak 1.1 Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet. 1.2 Esztetikai minosegek: fenseges, alantas, tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus. 1.3 Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elegikus, targyilagos. 2.1 Irodalmi kanon, korstilus, stilusjegyek. 3.1 Szokepek: metafora, megszemelyesites, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. Hasonlat. Vândormotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, gondolatparhuzam. 3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomertekes ritmus, rim es rimfajtak. Balassi-strofa, szonett. 3.3 Ter- es idoszerkezet az epikai, lirai, drâmai alkotâsokban. 3.4 Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regeny, naplo, irodalmi level. 3.5 Lirai mufajok: dai, epigramma, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny. 3.6 Drâmai mufajok: tragedia, dramai koltemeny. 4.1 Elbeszeles es tanitas a legendaban. 4.2 Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi regeny). 4.3 Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). Az elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok. 4.4 Tortenetalakitâs es idokezeles a romantikus, realista, klasszikus modem epikus alkotasokban. 4.5 Romantikus, realista, naturalista, modem emberkep az epikus alkotasokban. 5.1 Elbeszeloi formakjateka: elbeszeloi modalitas. 5.2 Imitacio a barokk eposzban. 6.1 A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus, modem). 6.2 Lirai en a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas), a klasszikus modemsegben (az en felnovesztese, az en megsokszorozodasa). 7.1 Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg. 7.2 Egyszolamusag, tobbszolamusag, onmegszolitas. 7.3 Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag. 8.1 Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles (klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, elegia, epigramma). 8.2 Imitacio a humanista es klasszicista liraban. 9.1 Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtâk. 10.1 A romantikus drama. 10.2 Eszmetorteneti osszefuggesek a dramai koltemenyben. Ajanlott szerzok listaja: Ady Endre, Aprily Lajos, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kosztolanyi Dezso, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Kuncz Aladar, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Nemeth Laszlo, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Radnoti Miklos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Toth Arpâd, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos. |
|
| LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ | Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi: – Repere modeme ale spațiului italian: Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul. Modernismul. Postmodemismul – Guido Gozzano „L’amica di nonna Speranza” – Giuseppe Ungaretti „San Martino del Carso” – Umberto Saba „A mia moglie” – Eugenio Montale „Meriggiare pallido e assorto” – Eugenio Montale „Felicită raggiunta” – Eugenio Montale „Non chiederci la parola” – SalvatoreQuasimodo „Ed e subito sera” – SalvatoreQuasimodo „Alle fronde dei salici” – Cesare Pavese „Verră la morte e avră i tuoi occhi” – Alberto Moravia „Agostino” (frammenti) – Dino Buzzati „Il colombre” da Racconti |
|
| LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| LIMBA ȘI LITERATURA CROATA MATERNĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| BIOLOGIE | varianta Bl. BIOLOGIE VEGETALA ȘI ANIMALA – clasele a IX-a și a X-a: toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat; varianta B2. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ – clasele a XI-a și a XII-a: toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. Pentru simulare este exceptată tema Ecologie umană. |
|
| FIZICĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| CHIMIE | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| INFORMATICĂ | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| GEOGRAFIE | A. EUROPA ȘI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ 1. Spațiul românesc și spațiul european 2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei și ale României: – relieful major (trepte, tipuri și unități majore de relief) – clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică) – hidrografia – aspecte generale; Dunărea și Marea Neagră – învelișul biopedogeografic – resursele naturale 3. Elemente de geografie umană ale Europei și ale României – harta politică a Europei; România ca stat al Europei – populația și caracteristicile ei geodemografice – sistemul de orașe al Europei – activitățile economice – caracteristici generale – sisteme de transport 4. Mediu înconjurător și peisaje 5. Regiuni geografice în Europa și în România: – caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa și din România – studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpații 6. Țările vecine României |
|
| LOGICA, ARGUMENTARE SI COMUNICARE | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| PSIHOLOGIE | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| SOCIOLOGIE | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| ECONOMIE | Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. | |
| FILOSOFIE | Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi: – Teorii politice modeme și contemporane; – Drepturile omului; – Cunoașterea; – Filosofia. |
Lista disciplinelor la care se susţine examenul de Bacalaureat este aici.
- DESCARCĂ Programa de Bac pentru Limba și literatura română, profil real
- DESCARCĂ Programa de Bac pentru Limba și literatura română, profil uman
Calendar Simulări BAC 2020 – Final:
23 martie 2020 Limba și literatura română – Probă scrisă – Proba E) a)
24 martie 2020 Matematică sau Istorie – Proba obligatorie a profilului – Proba E) c)
25 martie 2020 Limba și literatura maternă – Probă scrisă – Proba E) b)
26 martie 2020 Proba la alegere a profilului și specializării – Probă scrisă – Proba E) d)
3 aprilie 2020 Comunicarea rezultatelor
- Elevii de clasa a XI-a nu vor susține simularea organizată de Ministerul Educației în conformitate cu ordinul 3066/2020 publicat în Monitorul Oficial.
- La clasa a XI-a, simulările sunt în totalitate la decizia inspectoratului școlar județean, prevede proiectul de ordin al Ministerului Educației. ISJ-urile vor decide nu numai care vor fi subiectele, dar și dacă în județul respectiv organizează sau nu testare la a XI-a. “Și elevii de clasa a XI-a vor putea da simulare, dar organizarea să se facă la nivel județean”, a precizat ministrul Monica Anisie.
FOTO: pixabay.com
Alexa Stănescu
Redacția
Ștefan Lefter