Procedurile de digitalizare în școli introduse într-o strategie națională veche de câțiva ani trebuie completate cu măsuri suplimentare, de parcurs – de la sarcini în plus pentru directorii de școală la competențe pe care trebuie să le capete elevii, dincolo de ceea ce era în planul inițial. Așa sună concluziile unui al doilea raport privind aplicarea strategiei de digitalizare a sistemului școlar din Suedia, strategie aplicată deja din 2017.
- În România, strategia pentru digitalizare în educație (SmartEdu), concepută în 2020, a fost abandonată, iar de atunci au fost luate doar o serie de măsuri disparate. Unele prevederi în domeniu, incluse în proiectul “România educată”, așteaptă o lege care încă nu a fost elaborată. Între timp, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, enumeră repetat neajunsurile care trebuie acoperite pentru ca digitalizarea educației.
În alte țări, astfel de strategii sunt aplicate deja de mulți ani, iar cazul Suediei este relevant: după 5 ani, cei care digitalizează educația din Suedia au făcut, anul trecut, un al doilea studiu în rândul profesorilor și directorilor, pentru a vedea rezultatele și ce mai trebuie făcut.
Potrivit unei prezentări făcute de autoritățile de resort din Suedia în rețeaua europeană Eurydice, strategia pentru digitalizare în educație, adoptată în 2017, a avut trei zone-cheie de acțiune:
- Formarea competențelor digitale pentru toți membrii comunității școlare
- Accesul egal la instrumentele digitale
- Cercetarea și actualizarea informațiilor necesare privind posibilitățile de digitalizare
Acum, a fost prezentat deja al doilea raport de parcurs, bazat pe un sondaj prin care autoritățile au încercat să afle părerea profesorilor și a directorilor de școală cu privire la acest proces. Sondajul s-a desfășurat în 2021 și a fost marcat, prin urmare, de criza Covid-19.
Chiar dacă restricțiile în această țară au fost mult sub nivelul celor aplicate în cele mai multe state europene, pandemia a determinat și aici o accelerare a procesului de digitalizare în școli.
Ce au constatat, între altele, autoritățile suedeze, la câțiva ani de la introducerea strategiei de digitalizare în educație, constatări ce impun măsuri suplimentare:
- Accesul la instrumente digitale e considerat în general bun, dar trebuie îmbunătățit. Procentul profesorilor din învățământul obligatoriu care invocă accesul limitat la instrumente digitale necesare pentru dezvoltarea de conținut educațional, pentru elevi care au nevoie de măsuri suplimentare de sprijin, este acu de 20%.
- Directorii școlilor trebuie să adopte în continuare măsuri pentru a susține procesul de digitalizare. Aceasta le permite să verifice care sunt competențele și abilitățile în domeniul digital unde e nevoie de lucru suplimentar, precum și care sunt materialele de predare și instrumentele digitale care trebuie integrate pe parcurs.
- E nevoie, în continuare, de condiții mai bune pentru ca elevii să-și poată dezvolta anumite competențe digitale în domenii precum analiza, interpretarea și evaluarea critică a informației și a conținutului digital, sau modul de căutare a datelor relevante pe internet.
Raportul citat, disponibil integral în limba suedeză, poate fi accesat de pe pagina Eurydice.
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Costin Ionescu
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter