Ce țări vaccinează elevii de 12-15 ani și care este motivația lor – analiză BBC

[jp_post_view]
Foto: © Geargodz | Dreamstime.com
Țările europene și de pe alte continente aleg măsuri diferite în privința vaccinării împotriva Covid-19 a elevilor cu vârste între 12 și 15 ani, în condițiile în care, în ultimele luni, părerile specialiștilor despre oportunitatea vaccinării acestora au fost împărțite. În România, copiii din această categorie se pot vaccina, dar în general la nivelul întregii populații de copii și adolescenți numărul celor vaccinați rămâne foarte redus, comparativ cu situația din alte țări europene. În Marea Britanie, experții și-au schimbat opinia inițială și recomandă, acum, vaccinarea cu o doză a copiilor de 12-15 ani, ocazie cu care BBC trece în revistă ce întâmplă în Europa, America de Nord și țări asiatice, din acest punct de vedere.
  • Amintim că, înaintea începerii școlii, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că România a depășit pragul de 15% de elevi vaccinați, cu o pondere mai mare în rândul elevilor de 16-19 ani comparativ cu cei de 12-15 ani – detalii. Procentul este mult inferior celui din țările care presează pentru vaccinarea elevilor.

Experții britanici, care inițial spuneau că beneficiile vaccinării minorilor sunt insuficiente pentru a justifica această opțiune, recomandă acum vaccinarea cu o doză a elevilor din categoria de vârstă menționată. Ei apreciază că vaccinarea va ajuta la combaterea răspândirii virusului în școli și va preveni închiderea multor clase, în cazul unui val epidemic puternic în lunile următoare, chiar dacă vaccinul nu este foarte eficient împotriva variantei Delta a virusului.

BBC prezintă abordările diverselor țări, în funcție de propriile contexte epidemiologice, după ce Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat, în luna mai, vaccinul Pfizer pentru copiii de 12-15 ani:

  • Danemarca (12-15 ani) și Spania (12-19 ani) au vaccinat cu cel puțin o doză cea mai mare parte a populației de elevi.
  • În Franța, au fost vaccinați cu o doză 66% dintre elevii de 12-17 ani, 52% fiind vaccinați complet. În octombrie așa-numitul “pass sanitaire” folosit în această țară va fi extins la populația de sub 18 ani, însemnând că, dacă vor să intre la cinema, în muzee, restaurante sau mall-uri, adolescenții trebuie să dovedească faptul că sunt vaccinați au test negativ.
  • Germania: În iunie, consilierii ce oferă expertiză epidemiologică autorităților germane au recomandat ca vaccinul să fie oferit copiilor de 12-15 ani doar în cazul în care aceștia prezintă comorbidități. În august, însă, pe măsură ce s-a răspândit varianta Delta, vaccinarea a fost recomandată și în cazul acestei categorii de vârstă.
  • În țările nordice, situația diferă iarăși de la țară la țară: dacă în Suedia se pot vaccina copiii de 12-15 ani doar dacă au boli de plămâni sau alte probleme medicale de risc, în Norvegia acești copii se pot vaccina cu o doză.
  • SUA și Canada au fost primele țări care au aprobat vaccinarea copiilor de peste 12 ani cu Pfizer, iar până în iulie se vaccinaseră cu cel puțin o doză de Pfizer sau Moderna 42% dintre copii. Ultimele cifre ale Centrului American pentru Controlul și Prevenția Bolilor arată că numărul copiilor spitalizați pentru Covid este de 3,4 – 3,7 ori mai mare în statele americane cu vaccinare redusă. În Los Angeles, a fost decisă vaccinarea obligatorie pentru 600.000 de elevi.
  • China: Este prima țară care a aprobat vaccinarea (cu vaccinul Sinovac) pentru copii cu vârste sub 12 ani. Țara și-a stabilit drept țintă să vaccineze 80% din populație până la sfârșitul anului, țintă imposibil de atins fără vaccinarea unui număr mare de copii și adolescenți.

Foto: Geargodz | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O activitate numai bună, în condiții de distanțare socială, pentru a întări gândirea critică a copiilor: filosofia. Și nu-i nevoie să fii mare înțelept / Ce spune o cercetătoare britanică

Condițiile de distanțare socială și școala online provoacă mari probleme pentru educația copiilor, dar oferă și o oportunitate – întărirea gândirii lor critice, consideră Yana Manyukhina, cercetător în cadrul Institutului…
Vezi articolul

Profesorii, inspectorii și academicienii vor lupta cu înverșunare să demonstreze că fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale, scrie rectorul UMFST Leonard Azamfirei despre dezbaterea pe noile planuri-cadru: Să vedem cine reușește să își păstreze gloria orelor din orar… și, evident, bugetele aferente / Poate, de data aceasta, vom alege elevii

Dezbaterile privind noile planuri-cadru pentru învățământul liceal sunt un adevărat „război sfânt al disciplinelor”, scrie rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), Leonard Azamfirei. Într-o…
Vezi articolul

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România: Sunt prea multe discipline cu o oră pe săptămână, cu efecte extrem de nocive asupra învățării / Propunerile pentru noile planuri-cadru de liceu

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România (APLGR) avertizează că noile propuneri de planuri-cadru pentru liceu riscă să afecteze grav învățarea limbilor străine, reducând șansele elevilor de a dobândi competențe…
Vezi articolul

FOTO Grevă de amploare a profesorilor în Franța, după ce măsurile de protecție împotriva Covid-19 din școli „nu le garantează siguranță”, susțin sindicatele / Jumătate din școli, închise astăzi

În fața unor schimbări frecvente ale protocolului sanitar de protecție Covid-19 din școli, din ultimele 10 zile, profesorii francezi de învățământ primar, gimnaziu, dar și de la licee, sunt în…
Vezi articolul

Poli regionali de cercetare, cu implicarea universităților, dar și posibilitatea ca acestea să preia institute – printre propunerile pentru cercetare din planul Guvernului propus de PNL-PSD-UDMR / Se păstrează ținta de 2% din PIB până în 2024

Ținta de 2% din PIB pentru cercetare, până în 2024, anunțată acum un an de guvernul PNL-USR condus de Florin Cîțu, este păstrată în proiectul noului plan de guvernare al…
Vezi articolul