Cei mai numeroși „corona-curajoși” nu sunt în rândul persoanelor needucate, ci în rândul românilor cu studii medii – sondaj IRES

[jp_post_view]
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Centrul de studii IRES a dat, marți, publicității un sondaj ce oferă unele informații despre cât de mult se tem sau nu românii de coronavirus, după cinci luni de pandemie. Studiul sociologic arată că cei mai mulți oameni sunt îngrijorați de o posibilă îmbolnăvire, dar că cei care sunt îngrijorați puțin sau deloc sunt destui, iar dintre aceștia cea mai puternică înclinație să nu se teamă sunt persoanele cu educație medie, nu „needucații”. Persoanele cu educație slabă sunt îngrijorate în cea mai mare proporție, în condiții de pandemie.
  • Studiul este disponibil integral aici. El a fost realizat pe în 24-25 iulie pe un eșantion de 898 de subiecți, cu vârste de peste 18 ani. Este declarat reprezentativ pentru populația adultă din România, cu eroare maximă tolerată de +/-3,3%.
Ce spune studiul despre gradul de îngrijorare a populației în pandemie

La întrebarea „Dumneavoastră cât de îngrijorat/ă sunteți în legătură cu situația generată de pandemia de Covid-19 în România?„, trei sferturi s-au declarat foarte sau destul de îngrijorat/ă. Un sfert – destul de puțin sau foarte puțin/deloc îngrijorat/ă. Mai precis.

  • Foarte îngrijorat/ă – 37%
  • Destul de îngrijorat/ă – 39%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 12%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 12%

Deloc sau destul de puțin îngrijorat/ă s-au declarat, în cea mai mare măsură, respondenții din categoria de studii medii. Astfel:

  • Dintre cei cu școlaritate joasă, 81% sunt foarte sau destul de îngrijorați, iar 18% – deloc sau destul de puțin îngrijorați. La fel, în cazul situației cu școlaritate ridicată
  • Dintre cei cu școlaritate medie, aproape o treime (29%) sunt deloc sau destul de puțin îngrijorați, iar 70% – foarte sau destul de îngrijorați.

Situația se complică atunci când vine vorba despre îngrijorarea față de posibila infectare a respondenților sau a membrilor familiei acestora: tot persoanele cu studii medii sunt în cea mai mare proporție puțin sau deloc îngrijorate, dar crește și proporția în rândul celor cu școlaritate ridicată. Astfel:

La întrebarea „Cât de îngrijorat/ă sunteți că s-ar putea ca un membru al familiei dumneavoastră să se infecteze cu noul coronavirus?„, au răspuns:

  • 49% – foarte îngrijorat/ă
  • 26% – destul de îngrijorat/ă
  • 11% – destul de puțin îngrijorat/ă
  • 13% – foarte puțin / deloc îngrijorat/ă

Cum se împart respondenții în funcție de educație?

  • În rândul celor cu școlaritare redusă, 86% sunt foarte sau destul de îngrijorați. Procentul scade la 67% în cazul celor cu educație medie și crește, dar nu mult, până la 75% în cazul celor cu școlaritate înaltă
  • Cei cu școlaritate joasă se declară deloc sau destul de puțin îngrijorați în proporție de doar 12%, procentul crescând la 33% la cei cu școlaritate medie și scăzând apoi la 25% pentru cei cu școlaritate înaltă

Procentele se schimbă din nou, păstrând totuși tiparul, la întrebarea: „Dar să vă infectați dumneavoastră personal?”

  • Foarte îngrijorat/ă – 43%
  • Destul de îngrijorat/ă – 26%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 13%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 18%

Când vine vorba despre propria persoană, îngrijorarea scade, dar ordinea se menține, din punct de vedere al educației:

  • Cel mai mare procent de persoane care se declară foarte sau destul de îngrijorate se înregistrează la cei cu școlaritate joasă: 77%. Cel mai mic – la cei cu școlaritate medie (63%), dar și cei cu școlaritate înaltă se află la un nivel similar (65%)
  • Cea mai mare proporție a celor care nu sunt îngrijorați se înregistrează la cei cu școlaritate medie (37%), urmați de cei cu școlaritate înaltă (35%), pe când numai 23% dintre cei cu școlaritate joasă nu sunt îngrijorați că se pot infecta personal.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Directoriada a început. Inspectoratele, controlate 93% de PNL, se pregătesc să numească din pix 9.771 de directori și directori adjuncți, în condițiile în care Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea menită să depolitizeze managementul interimar al școlilor

În țară au început procedurile pentru ocuparea temporară a funcțiilor vacante de director și director adjunct din școli, proceduri declanșate în condițiile în care concursurile de directori urmează să se…
Vezi articolul

Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate

Un număr restrâns de universități din România atrag cea mai mare parte banilor pe care, potrivit legii, Ministerul Educației îi poate aloca dintr-un fond special, aflat la dispoziția ministrului, destinat…
Vezi articolul

DOCUMENT Avocatul Poporului critică dur propunerea Ligiei Deca de a pune camere video în toate școlile, fără acordul nimănui: Obișnuința de a fi supravegheat conduce la nerespectarea dreptului la viață intimă, familială și privată. Instalarea sistemelor de supraveghere în școli nu face parte din procesul educațional, ci este mai degrabă o preconstituire de probe

Avocatul Poporului critică dur proiectul de Ordonanță de Urgență prin care ministrul Ligia Deca încearcă să își modifice pentru a treia oară propriile Legi ale învățământului. În cadrul unei analize…
Vezi articolul

DOCUMENT Ministerul Educației face publice toate execuțiile bugetare din ultimii 16 ani și demonstrează că alocările totale din 2021 pentru Învățământ și pentru minister sunt mai mici, raportate la PIB, decât execuția din 2020. Raportate la execuții, sumele alocate sunt cele mai mari

Ministerul Educației face un exercițiu de transparență vineri seara, odată cu aprobarea de către Guvern a proiectului Legii Bugetului de Stat. Instituția publică într-un comunicat de presă primit de Edupedu.ro…
Vezi articolul