Cei mai numeroși „corona-curajoși” nu sunt în rândul persoanelor needucate, ci în rândul românilor cu studii medii – sondaj IRES

2.596 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Centrul de studii IRES a dat, marți, publicității un sondaj ce oferă unele informații despre cât de mult se tem sau nu românii de coronavirus, după cinci luni de pandemie. Studiul sociologic arată că cei mai mulți oameni sunt îngrijorați de o posibilă îmbolnăvire, dar că cei care sunt îngrijorați puțin sau deloc sunt destui, iar dintre aceștia cea mai puternică înclinație să nu se teamă sunt persoanele cu educație medie, nu „needucații”. Persoanele cu educație slabă sunt îngrijorate în cea mai mare proporție, în condiții de pandemie.
  • Studiul este disponibil integral aici. El a fost realizat pe în 24-25 iulie pe un eșantion de 898 de subiecți, cu vârste de peste 18 ani. Este declarat reprezentativ pentru populația adultă din România, cu eroare maximă tolerată de +/-3,3%.
Ce spune studiul despre gradul de îngrijorare a populației în pandemie

La întrebarea „Dumneavoastră cât de îngrijorat/ă sunteți în legătură cu situația generată de pandemia de Covid-19 în România?„, trei sferturi s-au declarat foarte sau destul de îngrijorat/ă. Un sfert – destul de puțin sau foarte puțin/deloc îngrijorat/ă. Mai precis.

  • Foarte îngrijorat/ă – 37%
  • Destul de îngrijorat/ă – 39%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 12%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 12%

Deloc sau destul de puțin îngrijorat/ă s-au declarat, în cea mai mare măsură, respondenții din categoria de studii medii. Astfel:

  • Dintre cei cu școlaritate joasă, 81% sunt foarte sau destul de îngrijorați, iar 18% – deloc sau destul de puțin îngrijorați. La fel, în cazul situației cu școlaritate ridicată
  • Dintre cei cu școlaritate medie, aproape o treime (29%) sunt deloc sau destul de puțin îngrijorați, iar 70% – foarte sau destul de îngrijorați.

Situația se complică atunci când vine vorba despre îngrijorarea față de posibila infectare a respondenților sau a membrilor familiei acestora: tot persoanele cu studii medii sunt în cea mai mare proporție puțin sau deloc îngrijorate, dar crește și proporția în rândul celor cu școlaritate ridicată. Astfel:

La întrebarea „Cât de îngrijorat/ă sunteți că s-ar putea ca un membru al familiei dumneavoastră să se infecteze cu noul coronavirus?„, au răspuns:

  • 49% – foarte îngrijorat/ă
  • 26% – destul de îngrijorat/ă
  • 11% – destul de puțin îngrijorat/ă
  • 13% – foarte puțin / deloc îngrijorat/ă

Cum se împart respondenții în funcție de educație?

  • În rândul celor cu școlaritare redusă, 86% sunt foarte sau destul de îngrijorați. Procentul scade la 67% în cazul celor cu educație medie și crește, dar nu mult, până la 75% în cazul celor cu școlaritate înaltă
  • Cei cu școlaritate joasă se declară deloc sau destul de puțin îngrijorați în proporție de doar 12%, procentul crescând la 33% la cei cu școlaritate medie și scăzând apoi la 25% pentru cei cu școlaritate înaltă

Procentele se schimbă din nou, păstrând totuși tiparul, la întrebarea: „Dar să vă infectați dumneavoastră personal?”

  • Foarte îngrijorat/ă – 43%
  • Destul de îngrijorat/ă – 26%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 13%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 18%

Când vine vorba despre propria persoană, îngrijorarea scade, dar ordinea se menține, din punct de vedere al educației:

  • Cel mai mare procent de persoane care se declară foarte sau destul de îngrijorate se înregistrează la cei cu școlaritate joasă: 77%. Cel mai mic – la cei cu școlaritate medie (63%), dar și cei cu școlaritate înaltă se află la un nivel similar (65%)
  • Cea mai mare proporție a celor care nu sunt îngrijorați se înregistrează la cei cu școlaritate medie (37%), urmați de cei cu școlaritate înaltă (35%), pe când numai 23% dintre cei cu școlaritate joasă nu sunt îngrijorați că se pot infecta personal.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Model de decizie bazată pe date în educație: Portugalia și folosirea telefoanelor mobile în școală / Dispozitivele au fost interzise în ciclul primar doar după ce, timp de un an, a fost verificat impactul unei astfel de măsuri asupra elevilor și învățării

Interdicția aplicată elevilor de a folosi telefoanele mobile în școală este o măsură devenită comună în sistemele educaționale din lume. Dar în cele mai multe cazuri ea a fost decisă…
Vezi articolul

Modificările standardelor de calitate pentru școli și grădinițe „schimbă fundamental modul în care este definită calitatea educației și în care se face evaluarea externă, prin diminuarea exigenței, relativizarea activității de evaluare externă și favorizarea învățământului particular”, spune într-o petiție, trimisă ARACIP, fostul președinte al instituției Șerban Iosifescu

Într-o analiză cu propuneri de completare și modificare, pe care anunță că a trimis-o Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, fostul președinte al instituției Șerban Iosifescu semnalează pe…
Vezi articolul

EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE

„O piedică în implementarea reformelor” asta reprezintă actualul cadru de inspecție școlară reprezentat prin controalele ARACIP și ale Inspectoratelor școlare, precum și menținerea lui în viitoarele legi ale Educației, Deca-Iohannis,…
Vezi articolul

O studentă la Geografie și fostă olimpică îi cere ministrului Educației să nu elimine disciplina de la clasele XI-XII: Cum să gândesc, cum să îmi formez opinii, certitudini, dacă nu cunosc istoria și geografia societății în care mă dezvolt eu și alte milioane de tineri?

O studentă la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca îi cere Ministerului Educației să păstreze Geografia la clasele a XI-a și a XII-a. Într-o scrisoare adresată ministrului Educației și Cercetării, obținută…
Vezi articolul