Cei mai numeroși „corona-curajoși” nu sunt în rândul persoanelor needucate, ci în rândul românilor cu studii medii – sondaj IRES

2.599 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Centrul de studii IRES a dat, marți, publicității un sondaj ce oferă unele informații despre cât de mult se tem sau nu românii de coronavirus, după cinci luni de pandemie. Studiul sociologic arată că cei mai mulți oameni sunt îngrijorați de o posibilă îmbolnăvire, dar că cei care sunt îngrijorați puțin sau deloc sunt destui, iar dintre aceștia cea mai puternică înclinație să nu se teamă sunt persoanele cu educație medie, nu „needucații”. Persoanele cu educație slabă sunt îngrijorate în cea mai mare proporție, în condiții de pandemie.
  • Studiul este disponibil integral aici. El a fost realizat pe în 24-25 iulie pe un eșantion de 898 de subiecți, cu vârste de peste 18 ani. Este declarat reprezentativ pentru populația adultă din România, cu eroare maximă tolerată de +/-3,3%.
Ce spune studiul despre gradul de îngrijorare a populației în pandemie

La întrebarea „Dumneavoastră cât de îngrijorat/ă sunteți în legătură cu situația generată de pandemia de Covid-19 în România?„, trei sferturi s-au declarat foarte sau destul de îngrijorat/ă. Un sfert – destul de puțin sau foarte puțin/deloc îngrijorat/ă. Mai precis.

  • Foarte îngrijorat/ă – 37%
  • Destul de îngrijorat/ă – 39%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 12%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 12%

Deloc sau destul de puțin îngrijorat/ă s-au declarat, în cea mai mare măsură, respondenții din categoria de studii medii. Astfel:

  • Dintre cei cu școlaritate joasă, 81% sunt foarte sau destul de îngrijorați, iar 18% – deloc sau destul de puțin îngrijorați. La fel, în cazul situației cu școlaritate ridicată
  • Dintre cei cu școlaritate medie, aproape o treime (29%) sunt deloc sau destul de puțin îngrijorați, iar 70% – foarte sau destul de îngrijorați.

Situația se complică atunci când vine vorba despre îngrijorarea față de posibila infectare a respondenților sau a membrilor familiei acestora: tot persoanele cu studii medii sunt în cea mai mare proporție puțin sau deloc îngrijorate, dar crește și proporția în rândul celor cu școlaritate ridicată. Astfel:

La întrebarea „Cât de îngrijorat/ă sunteți că s-ar putea ca un membru al familiei dumneavoastră să se infecteze cu noul coronavirus?„, au răspuns:

  • 49% – foarte îngrijorat/ă
  • 26% – destul de îngrijorat/ă
  • 11% – destul de puțin îngrijorat/ă
  • 13% – foarte puțin / deloc îngrijorat/ă

Cum se împart respondenții în funcție de educație?

  • În rândul celor cu școlaritare redusă, 86% sunt foarte sau destul de îngrijorați. Procentul scade la 67% în cazul celor cu educație medie și crește, dar nu mult, până la 75% în cazul celor cu școlaritate înaltă
  • Cei cu școlaritate joasă se declară deloc sau destul de puțin îngrijorați în proporție de doar 12%, procentul crescând la 33% la cei cu școlaritate medie și scăzând apoi la 25% pentru cei cu școlaritate înaltă

Procentele se schimbă din nou, păstrând totuși tiparul, la întrebarea: „Dar să vă infectați dumneavoastră personal?”

  • Foarte îngrijorat/ă – 43%
  • Destul de îngrijorat/ă – 26%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 13%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 18%

Când vine vorba despre propria persoană, îngrijorarea scade, dar ordinea se menține, din punct de vedere al educației:

  • Cel mai mare procent de persoane care se declară foarte sau destul de îngrijorate se înregistrează la cei cu școlaritate joasă: 77%. Cel mai mic – la cei cu școlaritate medie (63%), dar și cei cu școlaritate înaltă se află la un nivel similar (65%)
  • Cea mai mare proporție a celor care nu sunt îngrijorați se înregistrează la cei cu școlaritate medie (37%), urmați de cei cu școlaritate înaltă (35%), pe când numai 23% dintre cei cu școlaritate joasă nu sunt îngrijorați că se pot infecta personal.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Principalii indicatori pentru Educația din România

Elevii din țară ar avea nevoie, în medie, de peste doi ani de școlarizare suplimentară pentru a elimina decalajul de învățare față de București-Ilfov – raport Banca Mondială / Situația din educație și migrația – cauze pentru deficiențele majore în domeniul competențelor cerute pe piața muncii

Educația este prezentată, într-un raport actualizat al Băncii Mondiale, ca sursă a inegalităților considerabile din societatea românească și pentru deficitul de lucrători calificați în numeroase domenii – probleme descrise drept…
Vezi articolul

INTERVIU Cercetătoarea în științele educației Adela Țăranu: Liceenii spun toți că vor să facă alegeri. Școala este responsabilă ca oferta să fie de calitate, profesorul să-și facă treaba. Nu e în puterea elevului să aleagă ce este cel mai simplu și se face ușor, pentru că n-ar trebui să vină genul acesta de ofertă pe care noi să o desconsiderăm

„Liceenii spun toți că vor să facă alegeri. Cum se face alegerea? Elevul alege din oferta școlii, nu alege ce i se năzare lui. Nu alege ceva absurd. Școala este…
Vezi articolul