Cei mai numeroși „corona-curajoși” nu sunt în rândul persoanelor needucate, ci în rândul românilor cu studii medii – sondaj IRES

2.599 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Centrul de studii IRES a dat, marți, publicității un sondaj ce oferă unele informații despre cât de mult se tem sau nu românii de coronavirus, după cinci luni de pandemie. Studiul sociologic arată că cei mai mulți oameni sunt îngrijorați de o posibilă îmbolnăvire, dar că cei care sunt îngrijorați puțin sau deloc sunt destui, iar dintre aceștia cea mai puternică înclinație să nu se teamă sunt persoanele cu educație medie, nu „needucații”. Persoanele cu educație slabă sunt îngrijorate în cea mai mare proporție, în condiții de pandemie.
  • Studiul este disponibil integral aici. El a fost realizat pe în 24-25 iulie pe un eșantion de 898 de subiecți, cu vârste de peste 18 ani. Este declarat reprezentativ pentru populația adultă din România, cu eroare maximă tolerată de +/-3,3%.
Ce spune studiul despre gradul de îngrijorare a populației în pandemie

La întrebarea „Dumneavoastră cât de îngrijorat/ă sunteți în legătură cu situația generată de pandemia de Covid-19 în România?„, trei sferturi s-au declarat foarte sau destul de îngrijorat/ă. Un sfert – destul de puțin sau foarte puțin/deloc îngrijorat/ă. Mai precis.

  • Foarte îngrijorat/ă – 37%
  • Destul de îngrijorat/ă – 39%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 12%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 12%

Deloc sau destul de puțin îngrijorat/ă s-au declarat, în cea mai mare măsură, respondenții din categoria de studii medii. Astfel:

  • Dintre cei cu școlaritate joasă, 81% sunt foarte sau destul de îngrijorați, iar 18% – deloc sau destul de puțin îngrijorați. La fel, în cazul situației cu școlaritate ridicată
  • Dintre cei cu școlaritate medie, aproape o treime (29%) sunt deloc sau destul de puțin îngrijorați, iar 70% – foarte sau destul de îngrijorați.

Situația se complică atunci când vine vorba despre îngrijorarea față de posibila infectare a respondenților sau a membrilor familiei acestora: tot persoanele cu studii medii sunt în cea mai mare proporție puțin sau deloc îngrijorate, dar crește și proporția în rândul celor cu școlaritate ridicată. Astfel:

La întrebarea „Cât de îngrijorat/ă sunteți că s-ar putea ca un membru al familiei dumneavoastră să se infecteze cu noul coronavirus?„, au răspuns:

  • 49% – foarte îngrijorat/ă
  • 26% – destul de îngrijorat/ă
  • 11% – destul de puțin îngrijorat/ă
  • 13% – foarte puțin / deloc îngrijorat/ă

Cum se împart respondenții în funcție de educație?

  • În rândul celor cu școlaritare redusă, 86% sunt foarte sau destul de îngrijorați. Procentul scade la 67% în cazul celor cu educație medie și crește, dar nu mult, până la 75% în cazul celor cu școlaritate înaltă
  • Cei cu școlaritate joasă se declară deloc sau destul de puțin îngrijorați în proporție de doar 12%, procentul crescând la 33% la cei cu școlaritate medie și scăzând apoi la 25% pentru cei cu școlaritate înaltă

Procentele se schimbă din nou, păstrând totuși tiparul, la întrebarea: „Dar să vă infectați dumneavoastră personal?”

  • Foarte îngrijorat/ă – 43%
  • Destul de îngrijorat/ă – 26%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 13%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 18%

Când vine vorba despre propria persoană, îngrijorarea scade, dar ordinea se menține, din punct de vedere al educației:

  • Cel mai mare procent de persoane care se declară foarte sau destul de îngrijorate se înregistrează la cei cu școlaritate joasă: 77%. Cel mai mic – la cei cu școlaritate medie (63%), dar și cei cu școlaritate înaltă se află la un nivel similar (65%)
  • Cea mai mare proporție a celor care nu sunt îngrijorați se înregistrează la cei cu școlaritate medie (37%), urmați de cei cu școlaritate înaltă (35%), pe când numai 23% dintre cei cu școlaritate joasă nu sunt îngrijorați că se pot infecta personal.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Temele noului an universitar, paralele cu discursul ministrei. În loc de politizare, hărțuiri sexuale, doctorate cu frecvență redusă, pericolul incendiilor în cămine, reguli etice diluate și rezultate slabe pe plan internațional, Ligia Deca le-a vorbit studenților despre performanță, olimpici, capacitatea României pe viitor, francofonie și fenomene meteo

Anul universitar 2024-2025, deschis la Universitatea Politehnica București de ministra Educației, Ligia Deca, în pregătirile sale pentru viitoarele alegeri parlamentare, este primul în care regulile introduse de noua Lege a…
Vezi articolul

Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere…
Vezi articolul

România se numără printre liderii europeni în privința învățării limbilor străine în gimnaziu și liceu, dar profesorii români care predau aceste limbi sunt în topul celor care călătoresc cel mai puțin în străinătate – raport

România se numără printre țările europene cu cea mai mare pondere a elevilor de gimnaziu și liceu care învață cel puțin două limbi străine. Totodată, sistemul românesc a crescut semnificativ…
Vezi articolul

Consiliul Tineretului din România a lansat o campanie prin care îndeamnă tinerii să iasă la vot duminică, la alegerile prezidențiale. Plus: harta județelor cu cea mai mare prezență a tinerilor în alegerile precedente

Consiliul Tineretului din România a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe tineri să participe la alegerile prezidențiale. Duminică, 10 noiembrie, se desfășoară primul tur al scrutinului prezidențial. „O…
Vezi articolul

Balcanii luptă cu virusul, pe fondul lipsei de medici şi de materiale sanitare / România și alte țări din regiune au fost toate afectate de exodul masiv de medici și asistente medicale în ultimii câțiva ani

 Țările din regiune au luat o serie de măsuri restrictive, de la întreruperea conexiunilor de călătorie până la închiderea școlilor și a universităților. Există însă temeri că numărul relativ redus…
Vezi articolul

Doar două universități românești au și strategii distincte de dezvoltare durabilă, și măsuri de verificare că strategiile nu rămân doar pe hârtie / Două din cinci universități nu au măsuri de reducere a consumului de hârtie, prin digitalizare – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești

Doar patru universități românești au raportat strategii distincte pentru dezvoltare durabilă și tot patru spun că elaborează rapoarte pentru a vedea cum sunt respectate măsurile asumate, arată o „Analiză privind…
Vezi articolul