Centrul de analize educaționale: E ușor să afli ce notă a luat copilul tău, dar nu și ce știe cu adevărat copilul tău. Cum să construiești subiecte care să măsoare abilitățile reale ale elevilor

846 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
În timpul școlii, elevii iau nenumărate note, dintre care unele, precum cele la examenele  naționale sau la admiterea în diferite unități de învățământ, le influențează major traseul educațional și chiar profesional, scriu specialișii Centrului de Evaluare și Analize Educaționale pe blogul propriu.

Scopul notării este acela de a reflecta în mod real nivelul abilităților unui copil, dar și de a-l plasa corect, pe o scală a rezultatelor, în relație cu elevii de aceeași vârstă.

O evaluare mai obiectivă înseamnă o oportunitate imensă pentru toți cei implicați în actul învățării – elevi, părinți, profesori, dar și pentru întreaga societate. Cu ajutorul ei poți identifica corect atât punctele tari cât și punctele slabe și poți interveni la timp, atât la nivel micro, cât și la nivel macro. Când vezi că un copil are o problemă într-o anumită arie, îl poți ajută să exerseze mai mult în acel domeniu pentru a o depăși. Când o evaluare națională îți indică o problemă generalizată, este limpede că acolo trebuie să faci o schimbare în sistem.

Însă, de cele mai multe ori, nota este departe de a oferi informațiile de care au nevoie părinții și profesorii pentru a-și sprijini și orienta în cunoștință de cauză  copiii pe parcursul școlar. 

Evaluarea nu înseamnă doar calcularea unui punctaj al elevilor la un test.

Notele ar trebui să reflecte atingerea unor standarde de performanță.  Notarea este relevantă dacă au fost folosiți itemi relevanți, capabili să ofere informație cu privire la un anumit nivel al unei abilități. Spre exemplu, dacă, prin absurd am da la examenul de Evaluare Națională de la sfârșitul clasei a opta doar adunări și scăderi cu numere până la 10, notele mari obținute de absolvenți nu ar spune nimic despre nivelul real al abilităților lor. În mod similar, dacă am da doar probleme de la olimpiada națională de matematică de clasa a VIII-a, notele obținute ar reflecta într-o foarte mică măsură realitatea pentru marea majoritate a elevilor.

Estimarea abilității elevului pe baza administrării unui test

De-a lungul timpului, experții au căutat o modalitate de a realiza o evaluare care să aibă un nivel ridicat de obiectivitate și să dea rezultate valide, indiferent de grupul de elevi căreia îi este administrată, de contextul în care este dată sau de caracteristicile celor care corectează.  

Așa au ajuns la aplicarea în educație a Item Response Theory (IRT), o familie de modele statistice bazate pe date, care îți permite să măsori constructe precum atitudini și abilități pe care altfel nu ai putea să le cuantifici. În educație, IRT e folosit în evaluare pentru a-ți permite să pui pe o scală achiziții cognitive ale elevilor care nu pot fi observate în mod direct, precum abilitatea de a lucra cu numere sau abilitatea de a face raționamente științifice.

Unul dintre postulatele Item Response Theory este acela că performanţa unui examinat la un item dintr-un test este rezultatul exercitării unei abilități, relevante pentru contextul de evaluare în care este administrat testul. 

Conform celuilalt postulat, relaţia între performanţa examinatului la un item şi abilitate evaluată este descrisă de o funcţie monoton crescătoare (funcţia caracteristică itemului). Această funcţie ne spune că pe măsură ce nivelul abilităţii unui candidat creşte, probabilitatea ca acel candidat să răspundă corect la un item este mai mare.

Pentru ca itemii folosiți în evaluare să ofere o cantitate mulțumitoare de informație, trebuie luați în calcul parametri precum puterea de diferențiere sau de discriminare (parametrul a în graficul de mai jos) și dificultatea (parametrul b în graficul de mai jos). În ceea ce privește dificultatea, un item de nivel mediu, de exemplu, nu va putea distinge foarte clar între elevii cu un nivel al abilităţii respective scăzut și foarte scăzut, pentru că, probabilistic, toţi  aceștia vor tinde să răspundă greşit. Dar un astfel de item nu va putea face o diferențiere nici între elevii cu un nivel al abilităţii bun și foarte bun, pentru că, probabilistic, toţi vor tinde să răspundă corect. La o întrebare de nivel mediu, vor răspunde corect cu o probabilitate de peste 50% şi un elev de un nivel puțin peste medie, dar şi un elev cu un nivel ridicat al abilităţii respective.

La un item mai dificil, doar un un elev bun va avea asociată o probabilitate de a răspunde corect de cel puţin 50%. Pentru cei slabi și cei de nivel mediu,  probabilitatea de a da un răspuns corect va fi sub 50%. 

Un alt parametru important este valoarea informativă a unui item, adică puterea sa de a diferenția între elevii care posedă abilitatea presupusă și cei cărora le lipsește. Itemii care ajung să fie incluși într-o testare construită în paradigma IRT sunt itemi capabili să facă  diferența între elevi de niveluri apropiate, pe diferite paliere de dificultate ( itemi ușori cu putere de discriminare bună fac diferențieri fine între elevii slabi; itemi medii cu putere de discriminare bună fac diferențieri fine între elevii medii; itemi dificili cu putere de discriminare bună fac diferențieri fine între elevii buni) . Un test este cu atât mai obiectiv și fidel (în raport cu distribuția reală a elevilor în populație, după abilitatea presupusă) cu cât funcțiile informative ale itemilor care alcătuiesc testul au valori mai mari.

Cum selectezi itemii potriviți

Pentru ca evaluarea să fie relevantă, în ea trebuie incluși itemi pretestați pe un eșantion de elevi relevant din punct de vedere statistic. În urma ei, vor fi selectați doar acei itemi care oferă o cantitate mare de informație pe palierul lor de dificultate. Doar aceștia vor fi, mai apoi, incluși în testul care trebuie să conțină itemi care să acopere toate palierele de dificultate.

Citește analiza integrală pe ceae.ro

Notă: Textul a fost preluat cu acordul autorului

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Exact dupa aceste criterii sunt formulati itemii din subiectele de examen !? Sau,poate, regula este valabila doar pentru itemii pe care ii construiesc profesori pt teste si teze? Nu trebuie sa folosim acelasi sistem de masurare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Matematica și motivul notelor mici, la subiecte mai simple decât acum 10 ani – Oana Moraru: Ora de matematică trebuie să fie oră de formare a gândirii logice, nu de bifat file de exerciții

„Unul din motivele pentru care gândirea logico-matematică nu se mai dezvoltă suficient la copiii noștri și avem din ce în ce mai mulți elevi cu dificultăți reale la gimnaziu sau…
Vezi articolul

Peste o treime dintre profesorii de educație socială ar aprecia conducători nedemocratici – procent „îngrijorător”, chiar dacă este mai mic decât în cazul altor profesori sau al populației – studiu despre Educația civică în România

Ponderea profesorilor de educație socială care susțin alternative nedemocratice este mai mică decât cea înregistrată în cazul celorlalți profesori și decât în populația generală, dar, chiar și așa, mai bine…
Vezi articolul

Ministrul Educației, Daniel David, despre atacul la profesori al Guvernului din care face parte: oamenii din sistem au dreptul să-și ceară drepturile lor – unele asumate oficial destul de recent, după încheierea grevei din sistem și/sau prin noile legi ale educației -, în timp ce Guvernul trebuie să facă, la rândul său, tot ceea ce ține de acesta pentru a reduce deficitul bugetar

Noul ministru al Educației, Daniel David, constată că „oamenii din sistem” își cer pe bună dreptate drepturile obținute prin protestele recente sau prin legea educației, dar ia partea Guvernului când…
Vezi articolul

Intervențiile diferențiate pot îmbunătăți cu până la 5 luni progresul elevilor cu cerințe educaționale speciale, ale căror rezultate sunt mult în urma celor înregistrate de ceilalți elevi – studiu britanic

Intervențiile diferențiate în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale pot îmbunătăți rezultatele la învățătură ale acestor copii în medie cu cinci luni, comparativ cu predarea standard, potrivit unui raport al…
Vezi articolul

„România Educată” – șase ani de „reformă la scară largă” datorată Președinției, dar răspunderea pentru succes și efecte trebuie căutată la echipa care o implementează, la „sistem” și în „politica nestatornică”, susțin Ligia Deca și Robert Santa, consilieri în cadrul Administrației Prezidențiale

Proiectul “România educată” este prezentat drept o reformă majoră, de șase ani, promovată de Președinte, dar responsabilii pentru succesul lui trebuie căutați în altă parte, anume la echipa care răspunde…
Vezi articolul