Cercetarea pierde 1,3 milioane lei la rectificarea bugetară – proiect. Alocarea pentru Cercetare în 2019 scade la 0,13% din PIB

2.072 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Rectificarea bugetară pentru Cercetare prevede tăierea a 1,3 milioane lei, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor. Cele mai mari fonduri sunt tăiate de la cheltuielile cu bunuri şi servicii şi cele de personal. Rectificarea actuală reduce bugetul Cercetării la 0,13% din PIB, faţă de 0,18% cât era iniţial şi de 0,15% la cât scăzuse după prima rectificare din acest an.

Suma de 1.300.000 lei este tăiată din bugetul Ministerului Cercetării, potrivit proiectului de rectificare (în proiectul de rectificare apare ministerele în formatul guvernării trecute, acestea nu au fost comasate încă după noua structură anunţată de actualul guvern).

În Anexa 2 sunt defalcate aceste tăieri: se taie atât creditele bugetare cât şi creditele de angajament în valoare identică. Tăierile sunt de la Titlul 1, cheltuieli de personal, şi de la Titlul 2, bunuri şi servicii.

Rectificarea bugetară din august, făcută de fostul Guvern, pentru Cercetare a însemnat o tăiere  370 de milioane de lei, din bugetul inițial de 1,7 miliarde lei. Dacă actualul proiect de reducere cu 1,3 milioane lei a bugetului Cercetării va intra în vigoare, bugetul final pe 2019 va ajunge la 0,13% din PIB, de la 0.18% iniţial. (PIB estimat pentru 2019 este de 1.031 miliarde lei).

Informaţii de context:

La începutul anului Guvernul Dăncilă anunța triumfal că a crescut bugetul Cercetării cu 27%, suplimentând suma din execuția pe 2018 cu 380 de milioane de lei. La rectificarea bugetară din august, deci cu prima ocazie de tăiere a fondurilor, banii suplimentați atunci au fost luați înapoi – suma rectificată fiind de 370 de milioane de lei.

Sistemul de Cercetare și Inovare românesc este într-o subfinațare cronică, notează cel mai recent raport RIO pe această temă, elaborat de Comisia Europeană. Romania aloca cea mai mică cheltuială per capita în domeniul cercetării și dezvoltării.

Eurostat

România este un inovator modest, potrivit European Innovation Scoreboard 2018. Performanța în acest domeniu a scăzut constant față de anul 2010. Dacă în 2010 performanța României în domeniul Inovării era de 47 de puncte față de media Uniunii Europene, în 2017 aceasta a scăzut la 33 de punte față de acel moment, față de performanța UE din 2010. Uniunea nu a stat pe loc, iar dacă e să comparăm România Inovatoare 2017 cu Europa Inovatoare 2017, atunci scorul este de 100 la 31, deci un decalaj și mai mare.

Absolvenții de doctorat noi erau, ca număr, la fel ca media UE în 2010, adică România obținea la acest capitol 100 de punte. Dacă e să comparăm situația din 2017 cu cea de atunci, numărul acestora a scăzut la mai mult de jumătate (49,9 puncte). Dacă ne comparăm însă cu performanța UE din 2017, atunci suntem și mai jos – doar 35,8 puncte.

Populația cu studii superioare, este un indicator care a rămas oarecum constant. Degradarea s-a produs însă la capitolul învățare pe tot parcursul vieții, unde aveam 3,1 puncte în 2010, raportat la UE. În 2017 avem ZERO puncte în comparația cu UE 2010, la fel și dacă ne comparăm cu situația UE 2017.

Atractivitatea sistemului de cercetare a crescut ușor, dar cheltuiala cu cercetarea în domeniul public a scăzut dramatic, de la 27,4 puncte comparativ cu UE 2010, la 9,7 puncte în 2017 comparati cu EU 2010 și la 10,1 puncte comparativ cu UE 2017.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația în alegeri 2024. „Competiții” între școli pentru a atrage elevi, școala auto la liceu, dar și măsuri aplicate deja, precum doctorate profesionale sau învățământ dual – printre promisiunile PSD, PNL și USR în programele de guvernare pentru următorii 4 ani / Ce promit partidele pentru Cercetare

Promisiuni bazate pe investiții programate deja, precum cele din PNRR, sau pe măsuri care ar fi trebuit să fie aplicate demult – precum „Masa sănătoasă” pentru toți copiii – și…
Vezi articolul

Task Force pentru implementarea și monitorizarea proiectelor din PNRR, înființat la Ministerul Cercetării şi Digitalizării, format din “17 specialişti“ care au “competenţe digitale avansate“ – proiect pe ordinea de zi a ședinței Executivului

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, printr-o ordonanţă de urgenţă, un set de măsuri privind consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi a…
Vezi articolul

Derapaj în Revista Română de Statistică – Un articol semnat de un profesor de la ASE scrie despre „transhumanța” românilor care au emigrat. Transhumanța înseamnă deplasarea sezonieră a oilor, potrivit DEX

În Revista Română de Statistică, Supliment nr 1/2020, este folosit termenul de „transhumanță” pentru a descrie emigrația românilor. Articolul de cercetare cu titlul „Analiza corelaţiei dintre migraţie şi remitenţe”, semnat…
Vezi articolul