Cercetător: Disciplina școlară „Istoria evreilor. Holocaustul” este temă în campaniile antisemite din social media / Mesaje puține, dar cu impact mare, în cadrul narativelor de negare a Holocaustului

1.051 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
„Istoria evreilor. Holocaustul”, una dintre disciplinele impuse de lege pentru predare la nivelul învățământului liceal, este una dintre temele folosite în mesajele antisemite care sunt distribuite în social media, în România, a avertizat Călin Ștefan Georgia, coordonatorul unui studiu pe tema discursului urii în online, studiu prezentat joi la SNSPA. Potrivit acestuia, în rândul temelor antisemite abordate în rețelele sociale, această disciplină nu are o pondere mare, dar impactul este semnificativ, pentru că are o putere considerabilă de a atrage atenția utilizatorilor.

Această materie abia introdusă în studiul liceal a stârnit, deja, reacții în campaniile antisemite online. Mesajele de acest fel, distribuite în social media la nivelul României, au fost analizate într-un studiu pe tema discursului urii pe platforme sociale, prezentat joi la SNSPA. – Edupedu.ro a prezentat studiul respectiv aici

Coordonatorul acestuia, Călin Georgia, a arătat, în prezentarea susținută joi la SNSPA, că printre tipurile de mesaje distribuite în discursurile de negare a Holocaustului se fac auzite și mesajele ce contestă predarea „Istoriei evreilor. Holocaustul” ca disciplină impusă prin lege în școli. 

El a detaliat, pentru Edupedu.ro, că: 

  • Mesajele pe această temă, în analiza datelor, „cantitativ nu au fost multe, dar ca reach, ca mod de interacțiune a oamenilor cu aceste mesaje, ele au fost foarte populare. Tema aceasta a prins. Dacă iei mesaje din aceeași perioadă de timp despre alte fenomene uzuale și vezi câte like-uri, share-uri au avut, care sunt datele agregate de interacțiune a publicului, apoi iei datele pentru acest narativ (al materiei școlare – n.red.), acesta din urmă este mult mai popular. Oamenii sunt mult mai „engaged”. Se urmărește consternarea oamenilor, e important modul cum se livrează mesajul. Plus, fiind o chestiune controversată, aduce mai multă atenție – aceasta este resursa principală”.

În rândul celor patru tipuri de narative antisemite identificate în studiul citat, această temă școlară „se încadrează la negarea Holocaustului. A fost un factor important la acest grup de narative”, spune Călin Georgia.

Cercetarea prezentată de el joi, sub umbrela Centrului de Studii Israeliene „Theodor Herzl” din cadrul Facultății de Științe Politice a SNSPA, se bazează pe analiza datelor aferente unui număr de peste 50.000 de mesaje distribuite pe platforme sociale între toamna anului 2023 și toamna anului 2024. Studiul indică un apogeu al mesajelor antisemite înaintea alegerilor, iar narativele urmărite sunt împărțite în patru categorii:

  • „Negarea Holocaustului”
  • „România condusă din umbră de evrei”
  • „Evreii subminează România economic, politic, cultural și religios”
  • „Existența unui “guvern evreiesc” mondial ostil”

Aceste tipuri de mesaje semnalează că „totul merge spre subminarea instituțiilor românești și europene” prin campanii de micro-targetare a persoanelor interesate de asemenea discursuri, arată cercetarea.

Citește și:
Patru rețete de alimentare și amplificare a mesajelor antisemite pe rețelele sociale, în România, cu vârfuri în preajma alegerilor / O țintă-cheie: „subminarea instituțiilor românești și europene” – studiu universitar despre discursul instigator la ură în social media

Foto © Engraver | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. Ce treaba avem noi cu istoria evreilor.Holocaust sa se predea in liceu? Asta vine in continuarea propunerii abuzive de eliminare a orelor de istorie si geografie din liceu, ca o subminare directa a identitatii noastre nationale!

  2. Ceea ce este și normal!!E de mirare ca se miră!Și chiar dacă nu ești antisemit ai o reacție de „câh!”.E uimitor cum toate aiurelile lor care nu sunt acceptate asa ușor de oameni devin curate ca lacrima și e vina antisemitilor, rușilor etc.Oameni buni,ce e în neregula cu voi,gândiți cu picioarele și nu cu creierul,aveți creier cu care sa gândiți?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

SNSPA, prima universitate care reacționează la acuzația de plagiat adusă lui Sorin Cîmpeanu: Implicațiile sunt devastatoare, mai ales atunci când vorbim de credibilitatea și de performanța spațiului academic românesc

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) condamnă ferm orice practică asociată plagiatului: „Plagiatul există în sistemul educațional din România, iar implicațiile sunt devastatoare, mai ales atunci când vorbim…
Vezi articolul

„Despre struțo-cămila numită titularizare”: Subalternii Ligiei Deca nu au avut curajul să-i spună că blocarea transferării profesorilor la altă școală în primul an după ce s-au angajat este o măsură care s-a dovedit greșită. Doar elevii au de suferit – Mihaela Popa, fost secretar de stat: Ne dorim politici publice reale, nu heirupisme

Fostul secretar de stat din Educație Mihaela Popa avertizează asupra unei decizii greșite introduse de ministrul Ligia Deca în noile Legi ale educației, cu efecte negative asupra elevilor. Noile legi…
Vezi articolul

Șefii inspectoratului școlar Gorj sunt demiși, dar nu sunt dați afară pentru că nu ar vrea nimeni să preia posturile, le-a spus secretarul de stat Sorin Ion profesorilor veniți la minister să conteste ilegalitățile: Credeți că eu am un joben din care scot inspectori? Dacă nu găsim înlocuitori, cum să îi dăm afară?

Inspectorul școlar general al ISJ Gorj, Mihai Istrate, și adjunctele Adriana Rădoi și Antonela Adriana Țuhașu au fost demiși din funcții de ministrul Educației după nereguli grave descoperite de corpul…
Vezi articolul

Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă cu educația, Roxana Mînzatu, despre schimbarea curriculumului de liceu în România: Statele decid câte ore de sport, religie, istorie, geografie pun. Dar Europa are nevoie de focus pe STEM și digital. Fără acestea, să nu ne supărăm că discutăm doar de migrație

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat marți că se așteaptă – în urma schimbărilor planurilor-cadru de liceu…
Vezi articolul