Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC

Cheltuielile publice pentru educație în România, raportate la PIB, nu au depășit niciodată pragul de 4,5% în ultimii aproape 30 de ani și au rămas constant printre cele mai mici din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat COFOG și analizele Comisiei Europene din raportul „Investing in Education 2025”, publicat miercuri, 27 august. În 2023, România a alocat educației doar 3,4% din PIB, ceea ce o plasează pe locul 26 din 27 în UE, depășind doar Irlanda, care a avut 2,8%. Media europeană este 4,7%.

Seria istorică arată că, în perioada 1995–2006, alocările au variat între 3,1% și 4,1% din PIB, cu un vârf temporar de 4% în 1998 și 2002. După aderarea la UE, România a avut un maxim de 4,3% din PIB în 2008, an de boom economic, urmat de scăderi succesive în anii crizei și de o stagnare la valori apropiate de 3,5% în ultimul deceniu. Niciun guvern nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB stabilită prin Legea educației din 2011, iar perioada 2020–2023 confirmă un trend descendent, pe fondul pandemiei și al austerității bugetare.

Din 2023 prin intrarea în vigoare a Legilor 198 și 199 alocarea obligatorie a fost schimbată cu 15% din chelutielile Bugetului General Consolidat, dar articolele care prevăd acest procent au fost primele prorogate la întocmirea bugetului și pentru 2024, și pentru 2025.

În paralel, raportul Comisiei Europene subliniază că țările care au depășit 6% din PIB investit în educație – precum Danemarca, Belgia sau Finlanda – au rezultate școlare mai bune, rate mai mari de angajare a absolvenților și mobilitate socială ridicată. România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de investiție, înregistrează cea mai ridicată rată de analfabetism funcțional (peste 44% conform rezultatelor PISA) și diferențe majore de acces la educație între mediul urban și rural.

Graficul Edupedu.ro bazat pe datele Eurostat arată clar că, de la 1995 până astăzi, finanțarea educației a rămas în permanență sub pragul european de referință, indiferent de creșterile economice sau schimbările de guvern. Deși alocările au crescut nominal, raportarea la PIB scoate în evidență lipsa unei prioritizări reale a educației în politicile bugetare.

Documentul CE arată că, la nivel comunitar, o creștere a nivelului competențelor de bază poate adăuga până la 8–10% PIB-ului statelor europene până în 2030, peste proiecțiile actuale, iar investițiile susținute în educație aduc beneficii repetate prin capital uman mai valoros, productivitate sporită și inovare.

Raportul avertizează și el asupra inegalităților educaționale profunde: aproape jumătate dintre elevii din medii defavorizate din UE au rezultate slabe la matematică (48%), față de doar 11% dintre cei din familii cu venituri ridicate. Aceste decalaje alimentează un cerc vicios al sărăciei și afectează competitivitatea economică prin subdezvoltarea capitalului uman. Comisia Europeană atrage atenția că educația de calitate este esențială pentru a răspunde declinului demografic și pentru a reduce deficitul de competențe, asigurând reziliență în perioade de criză economică.

Raportul CE „Investiția în Educație 2025” poate fi consultat și aici:

În prezent, Guvernul Bolojan promovează măsuri de reducere a costurilor – comasări de școli, creșterea normei didactice și tăieri de burse –, în timp ce Comisia Europeană insistă că investițiile în educație sunt cheia competitivității economice și a coeziunii sociale.