Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) a fost înfiinţat în 1998 într-un proiect al Băncii Mondiale privind profesionalizarea evaluărilor în România. Potrivit analizei făcute în 2017 de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică CNEE are doar „23 de specialişti în testare şi nu posedă capacitatea tehnică necesară redactării şi analizării testelor moderne”. Instituţia are, în schimb, foarte multe atribuţii: proiectează şi gestionează testările şi evaluările naţionale ale elevilor, proiectează examenele de definitivare în învăţământ şi de titularizare a cadrelor didactice şi organizează procesul de evaluare a manualelor şcolare.
Subfinanţare şi personal insuficient
„Complexul sistem românesc de evaluări şi testări naţionale nu beneficiază de suficiente resurse umane şi financiare dedicate acestor activităţi. Cu toate că atribuţiile CNEE au crescut în ultimii ani, finanţarea sa nu a înregistrat o creştere proporţională. Cu resursele sale actuale, CNEE nu poate elabora evaluări şi testări naţionale de înaltă calitate şi asigura dezvoltarea lor continuă în concordanţă cu standardele internaţionale. Acesta este un aspect critic, având în vedere mizele extrem de ridicate ce însoţesc evaluările naţionale în România. Este, de asemenea, important să se asigure că CNEE deţine resursele adecvate pentru a putea
contribui la dezvoltarea competenţelor de evaluare la nivelul sistemului,” scriu în raportul citat experţii care au radiografiat sistemul românesc de învăţământ.
Fizi, potrivit datelor de contact de pe site-ul instituţiei, Centrul Naţional de Evaluare se află pe strada General Berthelot din Bucureşti, la numărul 26, în parcarea clădirii Ministerului Educaţiei Naţionale.
Atribuţiile Centrului Naţional de Evaluare
- concepe evaluările şi examenele naţionale
- supraveghează punctarea acestora
- centralizează şi analizează rezultatele
- întocmeşte rapoarte cu privire la performanţele obţinute la examene şi evaluări la nivel naţional
- concepe cele două teste scrise importante pentru cadrele didactice, definitivatul, destinat noilor cadre didactice, şi titularizarea.
- răspunde şi de evaluarea manualelor şcolare, lucru neobişnuit pentru un centru specializat de examinare
Diagnosticul pentru CNEE raportat de OECD
„De-a lungul timpului, CNEE a preluat tot mai multe sarcini, fără nicio creştere a resurselor. Prin urmare, nu
posedă resursele necesare modernizării sistemului naţional de evaluare sau realizării unei analize mai detaliate a performanţelor elevilor. Centrul deţine 42 de posturi (din care 38 erau ocupate la momentul raportării), doar 24 de angajaţi fiind responsabili de testarea din cadrul celor şase examene şi evaluări naţionale. Mai mult, prezintă lipsuri tehnologice semnificative la nivelul gestionării şi analizei datelor, dar şi al conceperii testelor”, potrivit sursei citate.
Recomandările OECD
„Pentru ca România să aibă examene şi evaluări naţionale de calitate, este important ca CNEE să coordoneze procesul continuu de îmbunătăţire a acestora. În acest sens, un aspect cheie îl reprezintă capacitatea de a analiza modul în care răspund elevii, în general şi pe diferite categorii, la itemii de test pe care îi concepe. Aceasta i-ar furniza CNEE informaţiile de care are nevoie pentru a îmbunătăţi în permanenţă calitatea itemilor săi şi pentru a concepe teste imparţiale, observând modul în care gestionează itemii diferitele categorii de elevi.
Înţelegerea diferenţelor de performanţă între categoriile cheie la nivel naţional va fi importantă pentru CNEE în vederea asigurării unui eşantion reprezentativ de elevi pentru evaluarea revizuită de la clasa a IV-a.
În prezent, CNEE produce un raport anual în urma fiecărei evaluări naţionale, iar, în trecut, şi după examenele din clasa a VIII-a şi a XII-a. Deşi rapoartele privind evaluările naţionale prezintă rezultatele elevilor în funcţie de itemi, nu defalchează performanţele pe categorii cheie, cum ar fi categorie socio-economică sau gen. Parţial din cauza lipsei de resurse a CNEE, ISE a analizat recent rezultatele simulării evaluării pentru clasa a VIII-a.
Acesta analizează rezultatele în funcţie de câteva variabile contextuale, precum dezvoltarea economică regională. De asemenea, a inclus şi comentarii legate de structura testului, cum ar fi faptul că evaluarea are un conţinut ce nu reflectă corespunzător competenţele curriculumului sau că ar trebui însoţită de un chestionar aplicat elevilor (ISE, 2016). Astfel de comentarii sunt importante pentru dezvoltarea continuă a testelor, fiind esenţial ca structura şi administrarea examenelor şi evaluărilor naţionale să rămână strâns legate de analiza rezultatelor.”
Citeşte şi:
Raluca Pantazi
R.P.
Redacția
