CLASAMENT Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai, ASE București și Universitatea Lucian Blaga – primele dintre cele 17 universități românești incluse în Times Higher Education Impact Ranking 2023

[jp_post_view]
Foto: Pixabay.com
Universitatea din București este prima dintre cele 17 instituții românești de învățământ superior incluse în ediția din acest an a clasamentului global Times Higher Education Impact Ranking. Publicat joi, acesta ierarhizează universitățile în funcție de măsura în care îndeplinesc obiectivele ONU de dezvoltare durabilă și de impactul acestora asupra societății.

Doar cinci dintre cele 17 universități românești intră în Top 1000, în clasamentul ce cuprinde 1.591 de universități din întreaga lume. Celelalte 12 apar în ultima parte a rankingului.

Astfel, o singură universitate apare în intervalul 201-300, trei – în intervalul 401-600, una – în intervalul 801-1000.

Universitățile românești incluse în Times Higher Education Impact Ranking – 2023, publicat la 1 iunie:

  • Universitatea din București – în intervalul 201-300
  • Universitatea Babeș-Bolyai – 401-600
  • ASE București – 401-600
  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – 401-600
  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 801-1000
  • Pe locurile 1000+: Universitatea Dunărea de Jos din Galați, UMST George Emil Palade din Târgu Mureș, UMF Grigore T. Popa, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Universitatea din Oradea, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov, USAMV Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara.
Surta: Captură Times Higher Education Impact Ranking 2023

Față de anul trecut, Universitatea din București a crescut semnificativ, în timp ce UBB  și ASE București au scăzut ușor.

Criteriile în funcţie de care sunt clasificate instituţiile de învăţământ superior în topul Times Higher Education Impact Rankings au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite. Topul evidenţiază impactul universităţilor asupra societăţii, pe baza succesului acestora în atingerea unor obiective precum ‘Good Health and Wellbeing’, ‘Gender Equality’, ‘Decent Work and Economic Growth’, ‘Reduced Inequalities’ sau ‘Peace, Justice and Strong Institutions’, ‘Partnership for the Goals’. Criteriile în funcţie de care sunt clasificate instituţiile de învăţământ superior în topul Times Higher Education Impact Rankings au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite. 

La capitolul “Educație de calitate”, ce măsoară contribuția universităților la învățarea pe tot parcursul vieții, la cercetarea pedagogică și angajamentul față de educația incluzivă, Universitatea din București se situează, în ediția din acest an, pe locul 23 global, urmată fiind, tot în top 100, de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. UBB Cluj-Napoca apare în intervalul 101-200, iar ASE București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – în intervalul 201-300.

Citește și:
13 universități românești, incluse în Times Higher Education Impact Rankings 2022. Universitatea Babeș-Bolyai și ASE București – primele la nivel național


4 comments
  1. Unde sunt Universitatile Medicale !?

  2. Apă de ploaie. Avem parcă 53 universități. Germania are in jur de 75. Se dau prea multe diplome fără valoare numai să aibă profii catedre. Vreau să zic tejghele. Asta s a întâmplat în ultimii 30 ani. Și în preuniversitar la fel. Acum cer respect de la cei cărora le au dat diploma pe sub tejghea (ei conduc tara azi).
    Și cum se miră alde ciolaci ciucani etc. când aud că ăia pe care i au ,, făcut ” unde când și cum au vrut vor respect. Ce am mai râs

    1. perfect adevărat… Universitățile noastre erau de top, nu auzise nimeni de țâri „universitare” ca, Olanda, Belgia sau Danemarca!!!!! Se băteau tinerii din toatâ lumea să prindâ un loc la UMF Carol Davila, la POLITEHNICĂ, la Arhitectură, la Universitatea din București, Iași și Cluj, la Inst. de Marină „Mircea cel Ɓătrân” Constanța, etc. Acum ne dau lecții de psiho-pedagogie, cine oare??!! Tocmai acele nulități de universități de care nu am auzit de niciodată!!!! Cred că bătea vântul prin facultâțile din Utrecht, Maastricht, etc… Rămân interzis de tupeul jegos al vest-europenilor… Ne-au atras tineretul cu nulitățile lor de programe, așa zis, moderne… Știm noi bine ce soâlare pe creier e și acolo…

  3. Nu au nicio valoare aceste clasamente, făcute după interese, fără rigoare. Ele diferă după cum sunt interesele; mai mult scoase din pălărie pentru imagine. Marcheting șmecherește!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ecaterina Andronescu, reclamată la Consiliul pentru Combaterea Discriminării pentru declarațiile despre gruparea elevilor cu dificultăți de învățare „în clasele normale”

„Declarațiile publice ale ministrului Educației referitoare la segregarea elevilor cu dizabilități întăresc stigma şi prejudecata la adresa întregii comunităţi a persoanelor cu dizabilităţi din ţara noastră, copii, tineri, adulţi şi părinţi ai…
Vezi articolul

A început înscrierea gratuită a liceelor în Joblandia, pentru anul școlar 2024-2025. Liceeni din întreaga țară pot vizita peste 80 de companii în Școala Altfel, Săptămâna Verde sau oricând în timpul anului, pentru orientare în carieră și ateliere de configurare a unui CV

Până pe 4 noiembrie, 100 de licee se pot înscrie în programul național Joblandia pentru anul școlar 2024-2025, perioadǎ în care profesorii vor beneficia de asistențǎ în fiecare zi de…
Vezi articolul

Mai puțin de jumătate dintre elevii prevăzuți în legea Deca-Iohannis vor primi „masă sănătoasă“ în școli în acest an școlar. Hotărârea a fost aprobată de Guvern cu 4 luni înainte să se termine școala

Guvernul a aprobat miercuri, Hotărârea prin care aproape 500 de mii de elevi ar urma să primească „masă sănătoasă” în școli. Numărul beneficiarilor nu atinge nici măcar jumătate din cei…
Vezi articolul

Pfizer și BioNTech anunță că vaccinul lor anti-Covid oferă “un răspuns imunitar robust” în rândul copiilor cu vârste între 5 și 11 ani și este sigur pentru utilizare. Vor cere autorizarea și pentru această categorie de vârstă

Cele două companii au administrat câte două doze de zece micrograme, la trei săptămâni distanță, unui număr de 2.268 de copii. Nivelul anticorpilor generați a fost asemănător cu cel dezvoltat…
Vezi articolul