CLASAMENT Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai, ASE București și Universitatea Lucian Blaga – primele dintre cele 17 universități românești incluse în Times Higher Education Impact Ranking 2023

11.180 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Universitatea din București este prima dintre cele 17 instituții românești de învățământ superior incluse în ediția din acest an a clasamentului global Times Higher Education Impact Ranking. Publicat joi, acesta ierarhizează universitățile în funcție de măsura în care îndeplinesc obiectivele ONU de dezvoltare durabilă și de impactul acestora asupra societății.

Doar cinci dintre cele 17 universități românești intră în Top 1000, în clasamentul ce cuprinde 1.591 de universități din întreaga lume. Celelalte 12 apar în ultima parte a rankingului.

Astfel, o singură universitate apare în intervalul 201-300, trei – în intervalul 401-600, una – în intervalul 801-1000.

Universitățile românești incluse în Times Higher Education Impact Ranking – 2023, publicat la 1 iunie:

  • Universitatea din București – în intervalul 201-300
  • Universitatea Babeș-Bolyai – 401-600
  • ASE București – 401-600
  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – 401-600
  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 801-1000
  • Pe locurile 1000+: Universitatea Dunărea de Jos din Galați, UMST George Emil Palade din Târgu Mureș, UMF Grigore T. Popa, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Universitatea din Oradea, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov, USAMV Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara.
Surta: Captură Times Higher Education Impact Ranking 2023

Față de anul trecut, Universitatea din București a crescut semnificativ, în timp ce UBB  și ASE București au scăzut ușor.

Criteriile în funcţie de care sunt clasificate instituţiile de învăţământ superior în topul Times Higher Education Impact Rankings au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite. Topul evidenţiază impactul universităţilor asupra societăţii, pe baza succesului acestora în atingerea unor obiective precum ‘Good Health and Wellbeing’, ‘Gender Equality’, ‘Decent Work and Economic Growth’, ‘Reduced Inequalities’ sau ‘Peace, Justice and Strong Institutions’, ‘Partnership for the Goals’. Criteriile în funcţie de care sunt clasificate instituţiile de învăţământ superior în topul Times Higher Education Impact Rankings au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite. 

La capitolul “Educație de calitate”, ce măsoară contribuția universităților la învățarea pe tot parcursul vieții, la cercetarea pedagogică și angajamentul față de educația incluzivă, Universitatea din București se situează, în ediția din acest an, pe locul 23 global, urmată fiind, tot în top 100, de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. UBB Cluj-Napoca apare în intervalul 101-200, iar ASE București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – în intervalul 201-300.

Citește și:
13 universități românești, incluse în Times Higher Education Impact Rankings 2022. Universitatea Babeș-Bolyai și ASE București – primele la nivel național


4 comments
  1. Unde sunt Universitatile Medicale !?

  2. Apă de ploaie. Avem parcă 53 universități. Germania are in jur de 75. Se dau prea multe diplome fără valoare numai să aibă profii catedre. Vreau să zic tejghele. Asta s a întâmplat în ultimii 30 ani. Și în preuniversitar la fel. Acum cer respect de la cei cărora le au dat diploma pe sub tejghea (ei conduc tara azi).
    Și cum se miră alde ciolaci ciucani etc. când aud că ăia pe care i au ,, făcut ” unde când și cum au vrut vor respect. Ce am mai râs

    1. perfect adevărat… Universitățile noastre erau de top, nu auzise nimeni de țâri „universitare” ca, Olanda, Belgia sau Danemarca!!!!! Se băteau tinerii din toatâ lumea să prindâ un loc la UMF Carol Davila, la POLITEHNICĂ, la Arhitectură, la Universitatea din București, Iași și Cluj, la Inst. de Marină „Mircea cel Ɓătrân” Constanța, etc. Acum ne dau lecții de psiho-pedagogie, cine oare??!! Tocmai acele nulități de universități de care nu am auzit de niciodată!!!! Cred că bătea vântul prin facultâțile din Utrecht, Maastricht, etc… Rămân interzis de tupeul jegos al vest-europenilor… Ne-au atras tineretul cu nulitățile lor de programe, așa zis, moderne… Știm noi bine ce soâlare pe creier e și acolo…

  3. Nu au nicio valoare aceste clasamente, făcute după interese, fără rigoare. Ele diferă după cum sunt interesele; mai mult scoase din pălărie pentru imagine. Marcheting șmecherește!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Planul inspectorului școlar general din Dolj pentru „eficientizarea”, fără desființare de clase, a învățământului simultan: Elevi din mai multe structuri, respectând distanțe, vârsta elevilor, pot învăța într-o clasă de sine stătătoare / E o viziune pe termen lung

În învățământul simultan din județul Dolj învață în prezent 3.573 de elevi, în 71 de unități școlare, conform datelor primite de Edupedu.ro de la Inspectoratul Județean Dolj. Soluția propusă de…
Vezi articolul

ULTIMA ORĂ Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2024 va fi de 3,3% din PIB – proiect / Alocarea pentru întreg capitolul Învățământ e departe de cei 15% din cheltuielile Bugetului General Consolidat prevăzuți de legile Deca-Iohannis – proiect

Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2024 va fi de 57,4 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, raportat la Produsul Intern Brut, procentul care revine Ministerului…
Vezi articolul
vârsta de pensionare, cancelarie profesori

Ministrul Educației: Modalitatea de calcul a plății cu ora este o modalitate mai aproape de realitate decât modalitatea veche. Salariile fiind mici, nu mai este un demers motivant și atunci sunt absolut de acord că trebuie să rediscutăm valoarea plății cu ora

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „modalitatea de calcul a plății cu ora este o modalitate mai aproape de realitate decât modalitatea veche”. Acesta a spus că…
Vezi articolul

DOCUMENT Elizabeth Fordham, OCDE, despre „reforma învățământului preuniversitar în România”: A existat o creștere a salariilor profesorilor. Dar există o legătură slabă între creșterea salariilor și creșterea performanței. Încurajăm diferențieri

„A existat o creștere a salariilor profesorilor. Dar trebuie atenție și la modul cum se stabilește această creștere. Există o legătură slabă între creșterea salariilor și creșterea performanței profesionale. Încurajăm…
Vezi articolul