Clasamentul universităților din România 2018: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe primul loc

12.678 de vizualizări
Foto: Universitatea din București
Clasamentul universităților din România 2018 este dominat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pe locul al doilea se află Universitatea din București, iar pe al treilea este Universitatea Politehnică din București. Clasamentul a fost publicat de Asociația Cercetătorilor Ad Astra și arată fotografia de moment a instituțiilor de învățământ superior din România, pe baza a 9 rankinguri internaționale. Clasamentul stabilește ierarhia universităților din România în funcție de performanțele individuale din topurile internaționale.

26 de universități românești de stat sunt vizibile internațional, dintr-un total de 54 de universități publice câte are România în prezent, spun autorii clasamentului. Spre comparație, anul trecut România avea vizibile 23 de universități (toate publice), iar în 2016 erau incluse în topurile internaționale 20 de universități publice.

Primele patru poziții din Clasamentul universităților din România 2018 rămân constante în ultimii 3 ani.

Autorii Clasamentului Universitar 2018:
  • Daniel David (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB),
  • Ovidiu Andronesi (Universitatea Harvard),
  • Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din ClujNapoca),
  • Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov),
  • Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA),
  • Silviu Matu (UBB),
  • Adrian Miroiu (SNSPA),
  • Anca Prisăcariu (Waikato Institute of Technology)
  • Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București).
Clasamentul Universităților din România 2018
Universitatea Punctaj Rang
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 14 1
Universitatea din București 11 2
Universitatea Politehnică din București 11 2
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 7 3
Univ. de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj 6 4
Universitatea de Vest din Timișoara 5 5
Univ. de Medicină și Farmacie Carol Davila din București 5 5
Univ. de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași 5 5
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași 5 5
Universitatea Transilvania din Brașov 3 6
Academia de Studii Economice din București 3 6
Universitatea Politehnica din Timișoara 3 6
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 3 6
Universitatea din Craiova 2 7
Universitatea din Oradea 2 7
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 2 7
Universitatea Ovidius din Constanța 2 7
Univ. de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj 2 7
Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1 8
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești 1 8
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava 1 8
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova 1 8
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș 1 8
Univ. de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara 1 8
Univ. de Științe Agronomice și Med. Veterinară din București 1 8
Universitatea Tehnică de Construcții din București 1 8
  • Universitățile românești care nu apar în Clasament nu sunt incluse în niciunul din cele nouă rankinguri internaționale ale universităților luate în considerare de autori

Clasamentul Universitar 2018 folosește metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiți în 2016 de Ministrul Educației pentru a elabora Metarankingul Universitar 2016, anunță Asociația Ad Astra a Cercetătorilor Români. Toate analizele prezentate pornesc de la datele disponibile pe websiteurile rankingurilor internaționale ale universităților la data de 23 noiembrie 2018

Față de clasamentul din 2017nou intrate în clasament anul acesta sunt Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava condusă de fostul ministru Valentin Popa, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București condusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, precum și Universitatea Tehnică de Construcții din București.

Metarankingul Universitar se află la ediția a treia, explică Asociația Ad Astra a Cercetătorilor Români, într-un comunicat remis Edupedu.ro. Raportul a fost elaborat cu sprijinul Ad Astra, de către autorii menționați mai sus. „Prima ediție a fost realizată în 2016, sub auspiciile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (Andronesi și colab., 2016), cu auditarea internațională a metodologiei și cu extensia analizei robusteții metodologiei în Raportul Think Tank-ului G3A (David și colab., 2016). A doua ediția a fost realizată în anul 2017, sub auspiciile Asociației Ad -Astra a Cercetătorilor Români (David și colab., 2017)”, precizează Ad Astra.

În România, există 54 de universități publice (47 civile + 7 militare) și aproximativ 47 de universități private (38 acreditate + 9 autorizate provizoriu).
Scopul Clasamentului Universitar 2018:
  • „să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților (sunt prezente în cel puțin un ranking inclus în analiză) și care este impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut în
    metaranking)”, spun autorii.
Metodologia

Metarankingul Universitar 2018 urmează metodologia metarankingurilor universitare din 2016 și 2017 și include următoarele clasamente internaționale:

(1) Academic Ranking of World Universities/ARWU – educație și cercetare www.shanghairanking.com

(2) Center for World University Rankings/CWUR – educație și cercetare cwur.org

(3) Leiden Ranking/CWTS – cercetare – www.leidenranking.com

(4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) – cercetare nturanking.lis.ntu.edu.tw

(5) QS-Top Universities Ranking/QS – educație și cercetare www.topuniversities.com/university-rankings

(6) Scimago Institutions Ranking/Scimago – dominant cercetare www.scimagoir.com

(7) Times Higher Education–World University Rankings/THE – educație și cercetare www.timeshighereducation.com/world-university-rankings

(8) University Ranking by Academic Performance/URAP – cercetare http://www.urapcenter.org/2018/

(9) World’s Best Universities Rankings/US-News – cercetare
www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings

Autorii precizează că „integrarea celor nouă (9) rankinguri academice internaționale s-a făcut după metodologia metarankingurilor universitare din 2016 și din 2017 (…): În pasul 1, fiecare ranking internațional al universităților a fost împărțit în cinci (5) clase egale (cvintile), aproximând intuitiv următoarele niveluri: (a) superior, (b) mediu-superior, (c) mediu, (d) mediu-inferior și (e) inferior. Deoarece mai multe universități se pot afla pe același rang, analiza s-a focalizat pe numărul rangurilor, nu al universităților”.

Autorii atrag atenția că acest clasament a fost alcătuit în condițiile în care:

  • „pozițiile de cercetători pe perioadă nedeterminată și infrastructura de cercetare nu au filă bugetară”
  • „legislația nu susține performanța academică, blocând mecanismele fundamentale ale acesteia (ex. politica de head hunting nu este acceptată; debirocratizarea achizițiilor publice pe granturi nu este stimulată)”

„Pentru o universitate modernă rankingurile sunt importante nu doar prin poziția obținută, ci prin modul în care această poziție ajută la analiza internă a performanței, culturii academice și misiunii universității, în scopul realizării unor politici de dezvoltare realiste”, mai spun autorii clasamentului.

Recomandările autorilor clasamentului pentru miniștrii Educației și Cercetării:
  1. Organizarea universităților românești în locale, regionale și naționale, în funcție de misiunea asumată, de mărime și de performanța în rankingurile internaționale
  2. Elaborarea de programe de susținere a universităților pe categoriile menționate mai sus

Citește și:


3 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doctoranzii din anul 4 de la Universitatea București, care au semnalat că nu au primit burse deși Ministerul Educației anunțase că finanțarea este asigurată, vor avea banii în cont „până la sfârșitul lunii”, spune șeful CSUD al UB, Virgil Băran

Studenți aflați în anul 4 de studii doctorale la Universitatea București, a căror finanțare a pus probleme în toamnă, din cauza schimbărilor legislative, au semnalat în ultimele săptămâni, pentru Edupedu.ro,…
Vezi articolul

Peste 5.000 de studenți refugiați din Ucraina au ajuns în România, potrivit Agenției Universitare a Francofoniei. Organizația, condusă de ministrul român al Educației, Sorin Cîmpeanu, propune un plan în 14 puncte pentru comunitățile academice afectate de conflict

Într-un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean, Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) transmite într-un comunicat că are 13 universități din Ucraina printre membri, iar potrivit cifrelor prezentate, până acum 5.000…
Vezi articolul

Comisia pentru finanțarea învățământului superior – CNFIS va fi coordonată de o direcție a Ministerului Educației, va avea atribuții suplimentare, dar mai puțini membri – proiect

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), forul care recomandă felul în care să fie finanțate universitățile din România, devine Comisie aflată sub coordonarea unei direcții a Ministerului Educației, va…
Vezi articolul

Ministerul Educației și Cercetării ignoră propriile reguli de transparență: întârziere de peste un an pentru un raport care ar trebui să detalieze cum au fost cheltuite fondurile speciale aflate la dispoziția ministrei Ligia Deca

Ministerul Educației și Cercetării întârzie de peste un an publicarea unui raport privind fondurile pentru „situații speciale” din mediul universitar, fonduri aflate la dispoziția ministrului. Întârzierea apare după ce și…
Vezi articolul

„Universitățile eșuează” în a încuraja studentele și studenții să sesizeze cazurile de hărțuire sexuală – Alianța organizațiilor studențești: 14 sesizări în 52 de universități, în 5 ani

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești a publicat o analiză făcută de Centrul FILIA, pe baza răspunsurilor oficiale primite de la 52 de universități, privind cazurile de hărțuire sexuală, potrivit G4Media.ro. Aceasta…
Vezi articolul