Executivul a adoptat, joi, noul Cod-cadru de etică și deontologie universitară, ce detaliază prevederile noii Legi a învățământului superior în acest domeniu, document care, după cum Edupedu.ro a semnalat la începutul anului, diluează autoritatea de control în cazul abaterilor etice în instituțiile de învățământ superior. Acest cod-cadru include, în anexă, o serie de standarde de referință și deontologie universitară, limitat însă la managementul universitar.
Tot joi, Guvernul a adoptat Proiectul de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, ce revizuiește două legi vechi – cea din 2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare și cea din 2004 privind buna conduită în cercetare. Noul proiect de lege, care merge spre aprobare în Parlament și pentru care Guvernul cere analiză în procedură de urgență, redefinește în parte rolul Consiliului Național de Etică (CNECSDTI). Această instituție a avut, până acum, un rol-cheie într-o serie de cazuri de răsunet privind etica în cercetarea universitară, dar rolul său va fi restrâns, spre a se concentra asupra institutelor de cercetare.
Așa cum prevede și Legea învățământului superior 199/2023, principalul rol în analiza eventualelor abateri de la etica universitară revine, acum, Comisiilor de etică din universități, lucru care se regăsește în noul Cod-cadru de etică. Acest document, va sta la baza codurilor de etică ce vor fi stabilite la nivelul instituțiilor de învățământ superior.
- Comisiile de etică vor avea mandat de 4 ani, iar regulamentul-cadru de funcționare a lor trebuie aprobat prin ordin al Ministrului Educației. Codul-cadru prevede că aceste comisii „acționează independent față de orice altă structură sau persoană din cadrul instituției de învățământ superior”, dar nu stabilește niciun instrument de control în acest sens.
Pe de altă parte, în cazul deciziilor acestor comisii, există instrumente de control: potrivit Codului-cadru, hotărârile lor pot fi contestate la două foruri – Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU, fostul Consiliu cu același nume), respectiv Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU, fostul consiliu CEMU).
Potrivit Art. 11 din Codul-cadru:
- „Hotărârile comisiilor de etică, de admitere sau respingere pot fi contestate la Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, denumită în continuare CNATDCU, la Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar, denumită în continuare CNEMU.”
Dar CNATDCU are atribuții diminuate considerabil în verificarea abaterilor de la normele etice, după o decizie a Curții Constituționale din 2022, iar CNEMU se pronunță pe teme de management:
- Art. 5 din Codul-cadru: „Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar, denumită în continuare CNEMU, se pronunță cu privire la situațiile conflictuale referitoare la nerespectarea eticii managementului universitar și a celor care vizează încălcarea răspunderii publice.”
După cum Edupedu.ro a semnalat în ianuarie a.c., CNEMU este o instituție care nu s-a remarcat în niciun fel în domeniul etic, în activitatea sa de până acum. Iar această comisie are ca membri persoane numite de instituții centrale sau organizații partenere pe criterii imprecise, descrise generic „criterii de competență”: 3 reprezentanți ai Ministerului Educației, 2 ai Consiliului Național al Rectorilor, 1 al ARACIS, 1 al Comisiei care se ocupă cu finanțarea universităților, 1 al CNATDCU, 1 al studenților.
CNECSDTI recapătă un rol incert definit de control în zona universitară
În varianta inițială a proiectului de Cod-cadru de etică în mediul universitar, din ecuația controlului în cazul eticii fusese eliminat aproape complet CNECSDTI – Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, după cum Edupedu.ro a scris la începutul anului.
În documentul adoptat joi de guvern, se revine asupra acestei chestiuni, iar CNECSDTI obține un rol de control în domeniu, însă unul incert definit, prin excluziune: la Consiliul Național de Etică pot merge sesizări care nu intră în competența CNATDCU sau CNEMU. Anume:
- Art. 35 din Codul-cadru: „În activitatea didactică și de cercetare universitară, normele de etică și deontologie obligă personalul didactic și de cercetare să aibă o conduită conform căreia să pună în aplicare și sancțiunile stabilite de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, denumit în continuare CNECSDTI, nerespectarea acestora reprezentând abatere disciplinară. Hotărârile comisiilor de etică, de admitere sau respingere pot fi contestate, în funcție de obiectul acestora și la CNECSDTI, dacă nu intră în competența de soluționare a CNATDCU sau CNEMU, potrivit legii și regulamentelor de organizare și funcționare ale acestora adoptate prin ordin al ministrului educației.”
Iar rolul CNECSDTI este limitat și prin noul proiect de Lege privind statutul cercetătorului, proiect adoptat de guvern și trimis acum la Parlament. Acest Consiliu – care, spre deosebire de CNEMU, este format din specialiști („persoane cu activitate recunoscută în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și/sau specialiști în domeniul juridic și în domeniul eticii cercetării și științei”) are atribuții concentrate în zona institutelor de cercetare.
Pe de o parte, potrivit proiectului de lege, CNECSDTI „urmărește aplicarea și respectarea de către organizațiile de cercetare, precum și de către personalul CDI, a dispozițiilor legale referitoare la normele de conduită morală și profesională” – iar personalul CDI include cadrele universitare. Pe de altă parte, CNECSDTI nu are rol de control în cazul deciziilor comisiilor de etică din universități:
- „monitorizează și verifică activitatea comisiilor de etică ale organizațiilor de cercetare din sistemul național CD, cu excepția celor din instituțiile de învățământ superior, pentru a căror monitorizare și verificare competența aparține Comisiei Naționale de Etică a Managementului Universitar, conform prevederilor Legii nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare”.
CNECSDTI poate analiza, însă, și prin autosesizare cazuri de încălcare a regulilor de bună conduită în activitatea de cercetare.
Rolul CNECSDTI în analiza unor cazuri răsunătoare pe teme de etică, în mediul universitar
Consiliul Național de Etică s-a remarcat în ultimii ani, între altele, prin analiza unor cazuri de răsunet care au semnalat că forul poate fi funcțional, chiar dacă unele dintre aceste cazuri au declanșat critici și reacții dure în mediul academic sau în societate:
- Pe de o parte, este instituția care s-a pronunțat, între altele, cu decizie de plagiat în cazul rectorului de la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Ramona Lile, care nu a mai fost confirmată în funcție, după alegerile din decembrie, ca urmare a acelei decizii
- Pe de altă parte, pe masa CNECSDTI s-a aflat și cazul Lucian Bode, în care a produs un val de critici printr-o decizie de neplagiat
- Tot pe masa CNECSDTI s-a aflat și cazul Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației forțat să plece din funcție în urma unor acuzații de plagiat, însă dosarul a fost îngropat, din informațiile Edupedu.ro, pe ruta între CNECSDTI și fostul Consiliu de Etică și Management Universitar (CEMU), actualmente CNEMU.
Noul Cod-cadru și deontologie universitară, cu anexa privind standardele de referință de etică și deontologie universitară în managementul universitar:
Citește și:
Ultimul for central rămas relevant pentru controlul eticii universitare, Consiliul Național de Etică, tras pe tușă cu ajutorul proiectului unui nou Cod-cadru în domeniu, propus de Ministerul Educației / Documentul stabilește normele de conduită pentru universitari și sancțiunile pentru abateri de la acestea, cu un control diluat asupra comisiilor de etică
Redacția
Ștefan Lefter
