Competențele de matematică dobândite în școală, apreciate ca fiind bune de mai puțin de jumătate dintre tinerii români / Sistemul de educație, văzut ca rigid și ineficient – Barometrul tinerilor 2024

593 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Mai bine din trei sferturi din tinerii din România se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți în privința nivelului lor educație, potrivit unui sondaj realizat la comanda Ministerului Familiei. Dar în același timp mai puțin de jumătate dintre participanții la sondaj se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de veniturile pe care le obțin și doar puțin peste jumătate – de locul lor de muncă, Aproape jumătate consideră că accesul la educație este o problemă, iar sistemul educațional este perceput de majoritatea tinerilor ca fiind unul rigid și ineficient.

Același sondaj indică discrepanțe mari între percepțiile tinerilor despre competențele dobândite în școală – în cazul matematicii și al științelor, mai puțin de jumătate apreciază că au acumulat competențe bune sau foarte bune.

  • Datele reies din Barometrul tinerilor 2024 (integral aici) – un studiu comparativ 2024-2020 realizat pentru o instituție a guvernului, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, de către centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2024, iar componenta de sondaj a fost realizată pe un eșantion declarat reprezentativ la nivel național, în rândul a 1.100 de tineri cu vârste între 14-35 de ani. 

Sondajul realizat la comanda ministerului a urmărit o serie de aspecte, de la calitatea vieții la educație, muncă, participarea la viața civică și politică. Iar rezultatele marchează un nivel de optimism și mulțumire în creștere față de acum patru ori, la nivelul general.

În privința educației ca element-cheie pentru satisfacția cu viața, sondajul arată că mai bine de trei sferturi dintre respondenți se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți cu nivelul lor de educație (31% foarte mulțumiți, 48% – mulțumiți).

Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

Aprecierea față de propria educație este superioară celei privind locul de muncă sau veniturile – 58% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de locul de muncă și doar 44% de veniturile lor.

În același timp, aproape jumătate (45%, în scădere față de 54% în 2020) consideră că accesul la educație este o problemă.

În acest context, realizatorii sondajului arată că „sistemul educațional este perceput de către majoritatea tinerilor ca unul rigid și ineficient”:

  • Mai puțin de două treimi consideră că, în școală, tinerii deprind competențe sociale și civice necesare pentru a fi un cetățean activ în societate.
  • Puțin peste jumătate consideră în mare sau oarecare măsură că sistemul educațional pregătește tinerii pentru profesiile cerute pe piața muncii
  • Mai puțin de jumătate (46%) consideră n mare sau oarecare măsură că în sistemul de educație tinerii dobândesc competențele cerute de angajatori
  • Și mai puțin de o treime (33%) apreciază că sistemul educațional îi pregătește să fie capabili să dezvolte propria afacere 
Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

Același sondaj arată diferențe mari între percepțiile tinerilor cu privire la competențele-cheie dobândite: dacă larga majoritate (86%) consideră foarte bune sau bune competențele de comunicare în limba română, la fel și competențele digitale (71% bune sau foarte bune), în cazul matematicii și al competențelor de bază în științe și tehnologii doar 46% apreciază că au competențe bune sau foarte bune.

  • În cazul competențelor culturale, doar jumătate (53%) apreciază că au astfel de competențe, în timă ce numai 57% spun că au acumulat competențe bune/foarte bune de a învăța să învețe.
  • Și doar o treime (32%) apreciază că au dobândit competențe antreprenoriale bune sau foarte bune.
Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

Iar cu excepția matematicii – unde aprecierea față de propriile competențe este redusă – și a comunicării în limba română, școlii îi este atribuit un rol adesea secundar în dobândirea competențelor. Astfel, în cazul unora precum competențele antreprenoriale, culturale, sociale-civice sau de a învăța să învețe, respondenții alocă o mai mare importanță activităților extrașcolare decât școlii ca formă de învățare formală.

Sursa: Barometrul tinerilor – 2024

În ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, nivelul școlii absolvite este considerat un factor important de doar 29% dintre tineri, comparativ cu 68% – pregătirea profesională și 51% – experiența profesională. Și doar 46% consideră că este important ca locul lor de muncă să fie în domeniul studiilor absolvite. 

În aceeași notă, doar aproximativ o treime (37% apreciază că un tânăr poate avea succes, astăzi, în carieră prin învățarea continuă. Pe de altă parte, întrebați ce servicii sau activități pentru tineri ar trebui să fie oferite prioritar de către autorități, cei mai mulți menționează:

  • Orientarea și consilierea în carieră (55%)
  • Cursuri de calificare, perfecționare și specializare (50%)
  • Cursuri de formare de competențe fundamentale (45%)

Photo 148265518 © KadettmannDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. hai,lăsați …se duc afara și fac fata cu brio la cerințe ba ii și depășesc pe aia…sa nu mai fim malițioși….a,da,daca vorbim de unu care nu a învățat în viața lui,e alta treabă …acum depinde pe cine întrebăm și la cine ne raportam

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Problema salarizării profesorilor, cauza unor proteste masive în plină reformă a educației – exemplu pentru „democrația ca formă fără fond” din România, într-un raport privind starea democrației în 2023 / Alte teme criticate la capitolul Educație: lipsa de transparență, datele cu caracter personal

Greva de anul trecut a profesorilor, chiar în perioada adoptării noilor legi ale educației, este dată drept dovadă a „democrației ca formă fără fond” în România, sub actuala guvernare, într-un…
Vezi articolul

Rezultatele de la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a 2022 au fost publicate. 1.200 de elevi care s-au transferat de la oraș, la sat, au avut performanțe mai slabe din cauza școlilor în care au ajuns, din mediul rural

Raportul privind Evaluarea Națională pentru Matematică și Științe, clasa a VI-a 2022, a fost publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Documentul a urmărit performanțele unor elevi…
Vezi articolul

ANALIZĂ Finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, prevăzută de proiectele adoptate ale noilor legi Deca-Iohannis, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului

“Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”,…
Vezi articolul

Rezultatele școlii în România: Tinerii care termină liceul câștigă doar câteva procente în plus la salariu față de cei care nu finalizează studiile liceale, mult sub ceea ce se întâmplă în țările OCDE – raportul „Education at a Glance” / Avantaj substanțial, dar mult sub media OCDE, pentru cei care termină o facultate

Tinerii de 25-34 de ani din România care au terminat liceul câștigă doar câteva procente în plus, la locul de muncă, față de cei care nu termină deloc liceul, diferența…
Vezi articolul

Tragedia triajului. Despre etica alocării resurselor medicale limitate în timpul COVID-19 – Alexandru Volacu, conferențiar la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București

Analiza este semnată de Alexandru Volacu, conferențiar universitar la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație Publică din cadrul SNSPA…
Vezi articolul