Barbu Mateescu, sociolog, despre prezența scăzută a tinerilor la vot: campania nu i-a atins și mulți se află la muncă în diaspora

Puțin peste 40% dintre tinerii de pe listele electorale permanente au votat în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. De ce procentul votanților cu vârste între 18 și 34 de ani este la acest nivel? „Sugerez doi factori: o campanie care nu i-a atins sau motivat; faptul că mulți se află la muncă în diaspora”, a declarat pentru Edupedu.ro sociologul Barbu Mateescu.

Din cei 4.761.100 de tineri cu vârste între 18-34 de ani care au reședința în România, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, în turul I al Alegerilor Prezidențiale au votat în țară 1.915.610, arată datele Biroului Electoral Central. Asta înseamnă o prezență de 40,23% din numărul total de tineri.

La primul tur al alegerilor prezidențiale 2019, care s-a desfășurat duminică, 10 noiembrie, creșterea cea mai mare a numărului de tineri (18-34 de ani) prezenți la vot a avut loc în intervalul orar 15:00-18:00, când peste 610.000 de tineri au votat. Al doilea interval orar cu prezență mare din partea tinerilor a fost cel dintre orele 12:00-15:00. Seara, când la alte scrutinuri tinerii veneau masiv la vot, a fost cea mai mică prezență din zi, doar 334.000 (pe intervalul de 3 ore dintre 18:00 și 21:00).

„Tinerii din această generație votează mai devreme sau de-a lungul zilei. O posibilă explicație: majoritatea oamenilor care au acum vârsta între 18 și 23 de ani au rezidența, conform Autorității Electorale Permanente, în mediul rural și deci votează pe modelul rural (lăsarea întunericului fiind un factor mai puternic decât în urban). Este posibil ca, timp de mai mulți ani, lucrurile să fi stat altfel, adică tinerii *de atunci* să fi locuit în mediul urban și deci să fi fost mai relaxați apropo de ideea de a vota seara. Cifrele AEP arată, într-adevăr, că persoanele cu vârsta peste 23 de ani locuiesc majoritar în urban, dar nu putem ști dacă ei locuiau în urban și în urmă cu 5-10-15 ani„, a explicat Barbu Mateescu pentru Edupedu.ro.

Întrebat cum cataloghează, din punct de vedere sociologic, faptul că se listele AEP folosesc o populație de alegători de 18 milioane la o populație rezidentă de 19,5 milioane, în condițiile în care avem 3,9 milioane de minori (0-18 ani), sociologul a răspuns că „listele electorale sunt eronate, incluzând în special multe persoane decedate. Dacă le veți compara cu datele Institutului Național de Statistică (INS) veți căpăta o imagine mai clară„.

În ceea ce privește noutatea pe care o aduc rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, sociologiul Barbu Mateescu a declarat pentru Edupedu.ro că, din punctul său de vedere, surpriza o reprezintă „capacitatea limitată a campaniei lui Mircea Diaconu, un promotor al mesajelor conservator-tradiționalist-nostalgice, de a capta voturile votanților PSD, un partid care a folosit idei din acest spectru cam toată existența sa”.