Consiliul Național al Elevilor lasă de înțeles că noile legi ale educației nu vor intra în vigoare în 2023, iar organizația abandonează solicitările anterioare pentru un buget de 4,7% – 6% din PIB și cere „o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB” față de anul trecut

Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor abandonează, în premieră în ultimii ani, țintele de 6% din PIB (procentul prevăzut de Legea 1/2011) și 4,7% din PIB (media europeană, potrivit Eurostat). Aceștia solicită „o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB în bugetul Ministerului Educației” pentru 2023, potrivit unui comunicat al organizației primit de Edupedu.ro. În același timp, comunicatul arată că „ subfinanțarea este principalul factor care ține în loc evoluția sistemului de zeci de ani”.

CNE recomandă autorităților această „creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB” pentru 2023 și mai scrie, în document, că „elevii reprezentanți cer guvernanților asumarea unui calendar de creșteri treptate a alocărilor bugetare din educație, astfel încât la momentul intrării în vigoare a noului pachet legislativ, România să ofere învățământului cel puțin 4,7% din PIB, atât cât este media europeană”.

Concret, Guvernul a acordat Ministerului Educației un buget de circa 2,2% din PIB în 2022. Cu creșterea solicitată de CNE, „egală cu cel puțin 0,8% din PIB”, Ministerul Educației ar primi 3% din PIB în 2023. Reacția CNE arată că nu există o așteptare a acestora ca proiectele legilor educației să intre în vigoare în anul 2023, atâta timp cât aceștia vorbesc despre 4,7% „la momentul intrării în vigoare a noului pachet legislativ”, nu pentru 2023. Asta în contextul în care proiectele de legi întârzie, termenul dat de actualul ministru Ligia Deca fiind depășit pentru a doua oară cu două săptămâni, după amânările în serie ale predecesorului său, Sorin Cîmpeanu.

Reamintim că în decembrie 2021 Consiliul Național al Elevilor, împreună cu unele dintre cele mai importante organizații din domeniul Educației, semna o campanie publică de alocare a minimum 4,7% din PIB pentru anul 2022. „Finanțare pentru educație la nivel european. Copiii nu mai pot aștepta!”, se numea petiția care a strâns peste 4.400 de semnături.

Ce semnau reprezentanți CNE în decembrie 2021: „World Vision România, Consiliul Național al Elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele angajaților din învățământ și reprezentanții studenților solicită de urgență alocarea a cel puțin 4.7% din PIB pentru educație în anul 2022, atât cât este media la nivelul UE. Iar până la 6%, după cum prevede Legea Educației Naționale nr. 1/2011, solicităm ca restul fondurilor care nu se pot aloca de la bugetul de stat să fie investite din programele operaționale și din PNRR. De 10 ani, legea prevede acest procent de 6%, dar este încălcată zilnic”.

Ce scriu reprezentanții CNE în decembrie 2022: „Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Guvernului României să ia în serios nevoile financiare ale învățământului și să includă, în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023, o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB în bugetul Ministerului Educației”.

Redăm comunicatul integral al CNE, în format .pdf:

Comunicatul CNE vine în contextul în care Guvernul se pregătește să nu aloce 6% din PIB Educației nici în 2023 și să amâne pentru al 12-lea an aplicarea legii, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1.552,1 miliarde lei. Asta înseamnă că, dacă s-ar aloca 6% din PIB, bugetul pentru Educație ar trebui să fie de 93 de miliarde de lei.

În programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB)”.

Într-un document trimis Comisiei Europene, Guvernul României a „pus cruce” finanțării Educației și a anunțat că va fi în jurul a 2,4% din PIB până în 2070.