Guvernul nu alocă 6% din PIB Educației nici în 2023 și amână pentru al 12-lea an aplicarea legii, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență

4.760 de vizualizări
Foto: Octav Ganea – INQUAM Photos
Guvernul amână din nou articolul 8 din Legea Educației nr 1/2011, prin care bugetul Educației Naționale să fie 6% din PIB, potrivit unui proiect ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicat de Ministerul de Finanțe. Practic, acordarea a 6% din PIB s-a amânat în fiecare an de la adoptarea legii Educației în 2011. „Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent (…) prevederile art. 8 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 se aplică începând cu anul 2024”, se precizează în proiectul de ordonanță de urgență.

Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză: 1.552,1 miliarde lei. Bugetul pentru Educație ar fi trebuit să fie de 93 de miliarde de lei, dacă s-ar aloca 6% din PIB.

  • Fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referința pentru alocarea bugetului Educației, din 6% din PIB, la 15% din Bugetul general consolidat, conform prevederilor din proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar aflat încă în lucru.

Proiectul de ordonanță publicat de Ministerul de Finanțe amână cu încă un an aplicarea articolului 8 din legea Educației Naționale nr.1/2011: „Art. XXIV. – (1) Prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2024”, precizează documentul.

Potrivit legii Educației, articolul 8 face referire la finanțarea Educației: mai exact alocarea a 6% din PIB. Art. 8: „Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Este pentru al 12-lea an consecutiv când Guvernul amână aplicarea legii și acordarea a 6% din PIB Educației. În fiecare an, Guvernul a amânat, prin Ordonanță de urgență, acordarea acestui procent. Practic, niciodată nu s-a aplicat acest procent propus în legea Educației din 2011. Guvernul a justificat amânarea alocării a 6% din PIB Educației, printr-o serie de obligații și măsuri pe care Guvernului trebuie să le ia în actualul context economic „pentru a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice”, precizează proiectul de ordonanță.

În luna august, după rectificarea bugetară, bugetul Educației pe 2022 reprezenta 2,2% din PIB.

Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1.552,1 miliarde lei. Asta înseamnă că, dacă s-ar aloca 6% din PIB, bugetul pentru Educație ar trebui să fie de 93 de miliarde de lei.

În programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB)”.

Fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referința pentru modul de finanțare a bugetului Educației, prin proiectul de lege a învățământului preuniversitar. La articolul 106, alineatul 1, scrie că: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”. Iar legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului 2022, spunea Cîmpeanu.

Ce ar însemna schimbarea de referință propusă de ministru, raportat la condițiile actuale?

În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani.

Bugetul de stat e stabilit la venituri de 216,4 miliarde de lei. Raportat la acest buget, bugetul actual al educației, aflat mult sub pragul prevăzut de lege, înseamnă 13,85% din veniturile la buget, adică foarte puțin sub totalul invocat acum de ministru ca aspirație pentru un buget potrivit pentru sectorul educației.

Bugetul estimat la nivel național pentru anul viitor de către Ministerul de Finanțe este de 244,94 miliarde de lei. 15% înseamnă 36,74 miliarde de lei. Aceasta ar însemna o creștere a bugetului de doar 22% față de anul în curs, iar raportat la bugetul general creșterea ar fi de doar 2,7%.

Raportat la PIB-ul revizuit în această primăvară de Comisia Națională de Prognoză (1.327,9 miliarde), bugetul educației pe anul în curs este de 2,26% din PIB. Raportat la estimarea bugetară pentru 2023 a CNP (1.460,7 miliarde), cei 36,74 miliarde de lei, cât ar însemna 15% din buget, ar reprezenta 2,52% din PIB, adică tot sub jumătate din ținta de 6% prevăzută de lege. 

Amintim că Organizația Salvați Copiii atrăgea atenția că înlocuirea alocării a 6% din PIB pentru Educație cu 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat reprezintă, în esență, o scădere a angajamentului finanțării educației.


4 comments
  1. Cine sa aloce? Intelectualul Ciuca zis dottore sau doamna doctor Deca zisa si limbaj de lemn? Peneleul dulapului? Pesedeul ciolacului mason? Pfff …

  2. Practic se amana in fiecare an pentru ca parintii nu zic nimic iar sindicatelor nu le pasa. Intre timp cei care sufera sunt elevii si studentii.

    1. Elevii si studentii nu sunt singurii care sufere. Si profesorii sufera poate mult mai mult decat elevii si studenti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premierul Ciucă îndeamnă „întreg personalul din educație” să revină la catedră, deși profesorii și angajații protestează în școli. Șeful Executivului anunță că „rămânem deschiși dialogului” cu sindicatele, fără vreo propunere concretă

Nicolae Ciucă a pus din nou o postare pe Facebook, un mesaj în care salută adoptarea legilor Educației și are câteva referiri la situația tensionată din școli, unde luni a…
Vezi articolul

VIDEO Noi proteste ale sindicatelor învățământ la sediul MinisteruluI Educației și Cercetării, joi dimineață: „Legea 141 – Falimentul Educației”, „Preț microbuz x 2, Plata cu ora : 2”

Federațiile sindicatelor din învățământ au organizat, joi dimineață, o nouă manifestație de protest față de Legea Bolojan și prevederile acesteia privind educația, în fața sediului Ministerului de resort. Este a…
Vezi articolul

Au mai rămas patru săptămâni de școală până la vacanța de vară 2024. Elevii de clasa a XII-a termină anul școlar pe 7 iunie, cei de clasa a VIII-a pe 14 iunie și elevii din învățământul tehnologic și profesional pe 28 iunie

Au mai rămas patru săptămâni până la vacanța de vară. Cursurile se încheie pe 21 iunie 2024, potrivit structurii anului școlar 2023-2024. Elevii de clasa a VIII-a termină anul școlar…
Vezi articolul

Proiect de lege pentru anularea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului și echivalarea examenelor, depus la Parlament de un deputat PMP / Consiliul Legislativ: Toți absolvenții care au picat BAC-ul anii trecuți „ar urma să fie promovați”

Un proiect de lege care prevede că Evaluarea Națională și Bacalaureatul pot fi înlocuite cu mediile din gimnaziu și liceu sau cu mediile obținute în timpul anului la materiile de…
Vezi articolul

Florian Lixandru, secretar de stat: Meditațiile sunt în mare parte o modă, dar și o necesitate în anumite situații / Nu mi se pare deontologic ca un cadru didactic să lucreze în particular cu elevii de la clasă, nici măcar activitatea în afterschool-uri

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru, spune că „meditațiile sunt o modă”, dar recunoaște că sunt și o necesitate, atunci când în clasă sunt copii „capabili de performanță…
Vezi articolul