„Copiii sunt bine atunci când adulții sunt bine”. Ghid pentru educatori și părinți, coordonat de psihoterapeutul Domnica Petrovai: Adulții au misiunea de a construi coreglarea dând dovadă de compasiune și înțelegere

„După ce ne naștem, îngrijitorii noștri sunt întregul nostru univers. Suntem complet dependenți de ei pentru a supraviețui. Pe lângă hrană și îngrijire fizică, avem nevoie de iubire necondiționată, atenție și alinare”, arată psihoterapeuții care au creat Ghidul „Educator de Viitor – De la provocări emoționale, la armonie în grupa ta. Un ghid practic despre cum să ai grijă de nevoile tale și ale copiilor”.

Realizat ca inițiativă a UiPath Foundation de către compania Mind Education fondată de psihoterapeuta Domnica Petrovai, Ghidul le oferă educatorilor și părinților informații despre cum să aibă grijă de propriile emoții, pentru a împlini apoi nevoile emoționale și de dezvoltare ale copiilor. Autorii prezintă pe larg modul în care se dezvoltă autocontrolul copilului fără pedepse și explică ce înseamnă autoreglarea și coreglarea.

„Copiii cu un tip de atașament sigur sunt vizibil iritați atunci când pleacă părinții lor și sunt fericiți când aceștia se întorc. Când sunt speriați, vor căuta atenție la părinți, însă pot fi alinați și de alte persoane adulte. Totuși, aceștia își preferă părinții. Părinții copiilor cu un stil de atașament sigur se vor juca mai mult timp cu aceștia, reacționează mai rapid la nevoile lor și sunt mai receptivi la acestea. Studiile arată că, în cazul copiilor cu un tip de atașament sigur, se poate observa mai multă empatie, mai puțină agresivitate, sunt mai puțin gălăgioși și sunt mai maturi decât ceilalți copii cu stiluri de atașament ambivalent sau evitant”, se arată în cadrul ghidului.

Sursa: Ghidul „Educator de Viitor – De la provocări emoționale, la armonie în grupa ta. Un ghid practic despre cum să ai grijă de nevoile tale și ale copiilor”

Psihoterapeuții care semnează ghidul explică pe larg ce înseamnă autoreglarea la copii și cum se construiește ea. „Copilul se naște cu o capacitate limitată de autoreglare, adică de a răspunde propriilor nevoi, de aceea supraviețuirea lui depinde de adulți. În timp, însă, datorită prezenței emoționale a părinților și adulților din viața lui și pe măsură ce aceștia răspund nevoilor lui, el învață să și le regleze singur într-o oarecare măsură. De exemplu, începe să bea apă singur atunci când simte că îi este sete. Chiar dacă, pe măsură ce crește, copilul devine tot mai independent, nevoia de coreglare emoțională va persista pentru tot restul vieții lui”, spun aceștia.