Cum a dispărut un articol dintr-un jurnal german de chimie, pentru că obiecta față de eforturile de sprijinire a diversității

688 de vizualizări
Sursa: captura Wiley Online Library
Ultimele zile au fost martorele unor evenimente rare în media: sub presiunea publicului și a propriilor angajați, două publicații s-au lepădat de câte un articol pe care îl publicaseră, din cauza conținutului acestuia. Dacă povestea de la New York Times, unde un articol de opinie al unui senator care făcea apel la folosirea armatei împotriva protestatarilor a atras acuzații de fascism, a făcut turul Internetului, al doilea caz a tulburat lumea cercetării, dar nu prin informații științifice, ci prin atitudinea autorului la adresa eforturilor de sprijin al diversității în lumea științei.

Publicația germană Angewandte Chemie a șters, vineri, un eseu de opinie intitulat „Reflecții asupra actualei stări de fapt”, articol venit ca răspuns la eseul „Sinteza organică – încotro?”, publicat acum 30 de ani. Redactorul-șef al Angewandte Chemie a spus că eseul a fost șters deoarece nu reflectă valorile publicației, a cărei responsabilitate nu este doar de a difuza cunoștințe de încredere, ci și să ia poziție în fața „dicriminării, nedreptății și inechității”. Reprezentantul AC arată că aceasta apreciază valoarea diversității de opinie pentru a alimenta schimbarea și dezbaterea, dar că acel eseu nu-și avea locul în jurnal.

Ce spunea acel articol?

RetractionWatch notează că materialul șters, semnat de profesorul Tomáš Hudlický de la Universitatea Brock din St. Chatharines, Ontario (Canada), susținea că eforturile de promovare a diversității în domeniul chimiei afectau rezultatele științifice.

Autorul, așa cum e citat de sursa menționată, susținea că statutul preferențial acordat femeilor și minorităților în lumea academică, ar fi contraproductiv deoarece ar rezulta în discriminare față de candidații cei mai merituși. Autorul afirma că asemenea practici ar fi ajuns până acolo încât apartenența unui candidat la „grupuri sociale preferate” ar avea o importanță mai mare decât calificările sale.

ReactionWatch notează că eseul a stârnit un val de reacții negative pe Twitter, unde afirmațiile sale au fost interpretate drept discriminatorii. Și este citat și autorul, potrivit căruia „Nimic nu a avut drept scop să inflameze spiritele, dar se pare că unora nu le-a plăcut”.

Printre opiniile exprimate pe Twitter, citate de site-ul menționat:

  • „Acest individ afirmă că, dacă sunt admiși mai mulți minoritari și mai multe femei, bărbații albi ar avea mai puțin timp de antenă”
  • „Un pas mai lipsea până să afirme că cine nu este bărbat alb e acolo doar pentru că e angajați de dragul diversității”
  • Iar Institutul Canadian de Chimie și Societatea Canadiană pentru Chimie, al căror membru este profesorul Hudlický, au emis un punct de vedere comun în care se declară „îngrozite” de articolul în cauză și condamnă perspectiva autorului față de diversitate și incluziune. Cele două organizații arată că: „din perspectivă istorică, știința a exclus femeile și comunitățile marginalizate. Ca studenți, profesori, cercetători și profesioniști în domeniul chimiei, recunoaștem că această excludere sistemică a lipsit lumea chimiei, a ingineriei chimice și tehnologiei chimice de talent și diversitate”.

 


2 comments
  1. Despre azot : se poate ridica punctul de fierbere sau de topire ? Mă gândeam la clima . In timpul fierberii sau topirii a se introduce o substanță care sa stopeze una din cele două .

  2. Asa zisa „Corectitudine politica” e pe punctul de a ingropa Occidentul.
    Vor veni insa chinezii care-i vor invata rapid pe occidentali corectitudinea politica marca Hong Kong…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Așteptările mediului universitar european de la viitorul comisar român responsabil cu Educația, Roxana Mînzatu: „să demonstreze că înțelege cu adevărat că învățământul superior înseamnă mai mult decât predarea unor competențe” / Nemulțumiri față de separarea cercetării de educație, în noua formulă a Comisiei

Separarea cercetării de educație în două portofolii separate, în cadrul viitoarei Comisii Europene, a trezit nemulțumire în rândul responsabililor din mediul universitar european, care apreciază că Roxana Mînzatu, propusă să…
Vezi articolul

EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație

Cenzură fără precedent în istoria recentă aplicată de un ministru al Educației și Cercetării asupra cercetătorilor: ministrul Daniel David a refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Științe…
Vezi articolul

Lobby-ul universităților europene: Planul UE de refacere economică, de 750 de miliarde de euro, „neglijează cercetarea” deși pandemia a dovedit că aceasta e esențială

Pachetul fără precedent al Uniunii Europene pentru refacerea economică post-pandemie, anunțat săptămâna trecută de Comisia Europeană, a dezamăgit lobby-ul mediului universitar, potrivit Times Higher Education. Aceste organizații reprezentative pentru sector…
Vezi articolul

VIDEO Limbajul științific românesc din prezent „este pestriț”, cu termeni neadaptați din limbi străine, pentru că ultimul vocabular specific este din 1960, atrage atenția vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh: Răspunzători suntem și noi specialiștii. De atunci știința a evoluat

Limbajul științific romanesc este unul „pestriț”, cu termeni din limbi străine, cei mai mulți neadaptați, pentru că ultimele norme și reglementări ale termenilor care să se folosească în diverse domenii…
Vezi articolul

Misiune spațială românească la bordul Stației Spațiale Internaționale – DropCoal, prin care oamenii de știință pot învăța cum să administreze mai bine medicamente astronauților sau să alimenteze navele spațiale

Compania Romanian InSpace Engineering (RISE) va lansa, la începutul lunii noiembrie, către Staţia Spaţială Internaţională misiunea Drop Coal, un experiment ştiinţific dezvoltat integral în România, în cadrul unui proiect finanţat…
Vezi articolul