Cum arată școala viitorului, cu un singur schimb și program de dezvoltare a elevilor după ore – Ștefan Pălărie (Op-Ed)

6.700 de vizualizări
Ștefan Pălărie / Foto: Facebook.com
Într-o criză putem găsi și oportunități. După atâtea tensiuni și emoții, se vede și orizontul unor schimbări bune în educație. Dacă cineva mi-ar fi spus acum 5 ani sau chiar acum 2 ani, când organizam dezbateri și protestam referitor la legile educației, că în 2025 vom avea un program de guvernare pe educație care să cuprindă: școala de la 8 la 17, masă caldă generalizată implementată corect și cât mai rapid, precum și o pilotare a descentralizării deciziilor, probabil i-aș fi spus că e desprins de realitate sau un visător.

Avem o ocazie rară de a acționa, acum că aceste idei bune se regăsesc între prioritățile noului Guvern. Toate asta după ce, alături de colegii din USR, am făcut eforturi să le includem în Programul de Guvernare. 

O veste bună este și că, pe partea mai tehnică, am găsit deschidere maximă în discuțiile cu ministrul Daniel David pentru a implementa toate aceste măsuri moderne și care sunt normalitate în țările performante, țările pe care mereu le dăm ca exemplu: de la reducerea abandonului școlar, până la implicarea practică a elevilor în timpul orelor și până la pregătirea pentru testele PISA.

O nouă abordare care salvează elevii de la abandon

Să luăm doar școala de la 8 la 17. Nu e o simplă „măsură”, pe care să o pui la „și altele”, ci o schimbare de concepție despre școală, elevi și părinți. E o schimbare în ton cu societatea.

În primul rând este vorba de o oportunitate, de o facilitate, nu despre o obligație de a sta mai mult timp la școală. O face cine vrea – dar vă promit, o vor vrea TOȚI! Numărul de ore obligatorii rămâne la fel. Școala de la 8 la 17 este însă despre un timp după-ore pe care școala îl pune la dispoziție elevilor pentru alte activități.

Evident, nu este despre a face ore în plus, ci despre a face altceva, de a primi ajutor pentru teme, chiar o masă caldă și supraveghere atunci când părinții pur și simplu nu vor să-și lase copilul pe stradă, la voia întâmplării. Deci o șansă în plus. Pentru copiii din medii vulnerabile, pentru cei pentru care abandonul a devenit o regulă, din păcate, poate fi acea măsură care le salvează viitorul.

Acest timp, după ore, poate deveni crucial în a schimba destinul unor copii și tineri. Școlile pot deveni spații de învățare alternativă, de consiliere, de dezvoltare personală. Sau pur și simplu un loc unde, după ore, elevii pot primi ajutor în a-și fac temele și a învăța mai bine, iar atunci când merg acasă să poată să se joace și să socializeze sau să petreacă timp cu familia. Important de menționat: elevii școlilor de la 8 la 17 nu au teme pentru acasă. Școala și pregătirea se termină la școală. 

O șansă și pentru învățământ personalizat, pentru părinți și profesori

Această nouă structură – cu ore dimineața, clasic, și apoi timp extra pentru dezvoltare personală – oferă și profesorilor șansa de a cunoaște mai bine elevii, de a adapta metodele de predare și de a construi o relație autentică. Școala devine un mediu în care copilul învață, crește și explorează.

Să ne uităm cum funcționează la alții, cu școala într-un singur schimb și cum îi ajută. În Germania, școlile de zi întreagă („Ganztagsschulen”) combină lecțiile clasice cu activități extracurriculare, sprijin educațional și consiliere, într-un program extins. Franța oferă elevilor un program echilibrat între orele de curs și timp pentru sport, artă și lectură, într-un program  axat pe un singur schimb. În Austria, Suedia și Danemarca, programele prelungite sunt parte integrantă a sistemului de educație publică. Aceste sisteme reprezintă un angajament clar pentru echitate, sănătate emoțională și formare completă a copilului. Se construiește o experiență educațională integrată, centrată pe nevoile reale ale elevilor și adaptată familiilor.

Pentru copii, ea înseamnă, deci, mai multe șanse să își petreacă timpul liber într-un spațiu sigur, să fie sprijiniți la teme și să se poată dezvolta armonios. Înseamnă, de fapt, mai putini copii lăsați în urmă

Pentru părinți, înseamnă mai puțini bani cheltuiți pentru meditații. Înseamnă mai mulți părinți care pot merge liniștiți la muncă, fără grija unui program haotic. Înseamnă mai puține mame care renunță la locul de munca pentru a se adapta programului școlii.

Se poate face în România, cu răbdare și construcție atentă

Da, știm, în România școala are altă structură, istoric vorbind, și trebuie să facem lucrurile pe rând. Știm ca sunt școli în care se predă în 2-3 schimburi și tocmai de aceea vorbim de o pilotare, despre a testa și de a începe treptat tranziția. Dar să începem. Schimbarea nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, tocmai de aceea căutăm cadrul cel mai potrivit pentru a implementa acest program.

Înțelegem că implementarea acestui model presupune investiții – mai multe spații de clasă, laboratoare, săli de sport, cantine și zone de relaxare. Să nu uităm de spațiile penteu profesori. Și ei au nevoie de un spațiu unde să poată pregăti ore, corecta teste, vorbi cu elevii în discuții private.

Aceste investiții sunt posibile, prin fonduri PNRR, europene și printr-o alocare bugetară responsabilă și constantă. Ca în orice strategie sănătoasă. Școala trebuie să devină o prioritate națională,

La fel de important, știm că profesorii au nevoie de sprijin, nu de sarcini în plus.

Dar nu mai putem sta pe loc. România anului 2025 încă funcționează pe baza unui sistem educațional împărțit în două schimburi, cu un orar care fragmentează zilele elevilor și îngreunează viața familiilor. Peste 1.400 de unități școlare “se bucură” de  această nefericită realitate. Doar dedicarea profesorilor și curiozitatea elevilor reprezintă forțele vii care încearcă să mai echilibreze un sistem educațional rămas ancorat într-un model depășit – unul care nu răspunde nevoilor reale ale elevilor și se îndepărtează de profilul profesorului modern.

Cei mici nu au suficient timp pentru odihnă, activități extracurriculare sau sprijin personalizat, profesorii resimt stagnare profesională, iar părinții jonglează cu programul de muncă pentru a asigura supravegherea după ore. În acest haos organizat, pierdem din vedere esențialul: copilul.

Acum, însă, suntem într-un punct bun. S-a aliniat, dintr-o criză, voința mai multor partide de a face schimbări reale. 

Guvernul are sprijinul să pornească și să facă cu adevărat schimbări fundamentale în educație. Voi și vom oferi tot ajutorul uman și politic care este posibil, alături de USR, atât din Parlament, cât și din Guvern, pentru ca aceste reforme necesare să devină realitate. 

____________

Despre autor: Ștefan Pălărie este liderul de grup al senatorilor USR.

Nota redacției: Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.


18 comments
  1. Aceasta „scoala a viitorului,” cu partile ei bune/rele (care, eventual, s-ar putea discuta/adapta la realitatea locului) este in prezent SF pt Romania.
    Este nevoie de bani, de spatiu, de mai multi profesori si de foarte mult personal suplimentar – PLATITI DECENT cu totii si, mai ales, este nevoie de o cu totul alta mentalitate sociala care nu poate aparea aici, in Romania, din mocirla in care se zbate actualmente invatamantul romanesc:
    – fara conditii decente (spatii, consumabile, aparatura, materiale didactice etc si SALARII DECENTE – nu sporuri, nu prime!!) si
    – fara respectul general al societatii, neaparat NECESAR, dar subminat si distrus de atatea generatii de politicieni corupti si certati cu scoala etc

    In plus, scoala nu poate functiona nici sub directive ipocrite, neavenite, interesate si injositoare ale politicului in cautare de voturi si nici sub dictatura parintilor si elevilor, care critica si reclama profesorul care indrazneste sa noteze elevul cu o nota mai mica decat cea maxima sau, si mai si, sa faca vreo observatie sau sa ceara vreo sanctiune pt elevul care l-a injurat sau amenintat pe alt elev sau chiar pe profesor.

  2. Nu ne vom lăsa copiii în școală de la 8-17…Asta e o nebunie! Copiii au nevoie de somn, de joaca, de petrecut timp prețios cu părinții în familie, nu intr o instituție de stat rece! Ferească Dumnezeu! 👎👎👎👎👎

  3. Ce nu înțelege omul asta, in teren situația sta cu totul altfel…Profesorii, după programul de lucru sunt deja obosiți și epuizați pentru a le mai arde și de activități sau ce tot spune domnul acolo…Au de inceput caiete , de corectat și conceput lucrări chiar pentru a doua zi… când ce sa vezi? o iau din nou de la capăt cu stres enorm, bătăi de cap zilnice…in plus hârtii pentru inspectorate sau școală, întâlniri cu părinții, ședințe cu părinții, consilii, cursuri de perfecționare… Chiar vreți să i omorâți și pe profesorii care mai rămân obligați de împrejurări în acest sistem bolnav și păgubos?

  4. Și AI ul poate scrie povești frumoase domnule profesor politician Pălărie.
    Foarte frumoase.

    Ați omis lucrurile importante.
    Finanțarea acestor vise NU este prinsă pe nicăieri din contră se caută mărunțiș pt buget, tăiat din bursele de merit, care va reduce din bugetul educației și așa împietrit sub 3%

    Ne comparăm cu Germania și țările nordice doar la program se pare dar salarizarea, infrastructura, interconectarea cu ONG urile care oferă servicii educaționale nu apar peste noapte și nu sunt gratuite.

    PS
    Deocamdată, fără investiții masive, Școala după școală in România este doar un serviciu de babysitter in care copiii mănâncă pe aceleași bănci pe care învață și dorm pe scaune…

  5. În Franța, când am vizitat un liceu tehnologic, prin 2005, profesorii stăteau în instituție până la 17, însă la prânz personalul și elevii luau masa într-o cantină școlară care asigura aperitiv, plus vreo două, trei tipuri de fel principal, la alegere, cu meniuri speciale pentru copiii cu regim alimentar. Totul era bine întreținut, curat, proaspăt, primitor. În Anglia, când am vizitat o școală administrată atât public cât și religios (de biserica anglicana), prin 2004, programul profesorilor era similar, salariile învățătorilor depășeau 2500 de lire, însă ce m-a șocat a fost că anual școala avea un buget de 100.000 de lire doar pentru materiale didactice și pentru resurse necesare elevilor. Cantina era cantină, toate spațiile școlare dădeau pe dinafară de resurse. Școlile erau închise, elevii nu puteau face cumpărături la colț de stradă. Prin 2025, în școlile noastre, când se întâmplă minunea de a consuma produse furnizate de stat, se mănâncă pe batistă, pe bănci neigienizate, în săli de clasă aglomerate și prăfuite. Elevii fac întreceri de călcat în picioare recipientele de lapte diluat cu apă și aruncă cu merele pe pereți. Aproape toate școlile au ușile și porțile deschise permanent, pentru ca elevii să asigure piața agenților economici iubiți de primar. Când lecțiile despre bună educație vin de la politicieni care au fugit de educație, lucrurile sunt clare.

    1. Nu suntem în Franța, domnule! Treziți va! Profesorii muncesc la maximul de cariera pe nici 1000 €… Despre ce vorbiți?

      1. Edificiul educației nu se poate înălța când fundația este șubredă și șubrezită permanent. Iar acest fundament este resursa umană. Dacă o umilești, dacă o disprețuiești, dacă tot timpul o ameninți și șantajezi, ba cu titularizarea, ba cu salarizarea, ba cu vacanțele, ba cu numărul de ore, ba cu meditațiile, ba cu rezultatele…, iar părinții și elevii înțeleg din aceasta că educația este o pierdere de timp, ce psiholog ar spera la deznodământul din basm, în care mârțoaga hrănită cu jăratec se transformă miraculos? Politicienii au mizele lor pentru ca în școli să lipsească integritatea, pentru ca în școli să se cultive obediența, pentru ca managementul politic să spolieze bugetul public, pentru ca festivismul școlar să slujească festivismului politic. Este obligația profesorilor să se revolte permanent împotriva acestor mijloace de sărăcire și prostire. Textul anterior despre această presiune vorbea, de jos în sus. Cât timp profesorii vor fi umiliți și batjocoriți, elevii și părinții ce să spere, și de la cine?

  6. Sunteti total rupti de realitate, dumneata si colegii din USR!! De cand n-ati mai pus piciorul intr-o scoala?? De vorbit din carti…e usor

  7. Acum, in unele țări „performante” copilul are o zi liberă în cursul săptămânii, pe lîngă weekend, și părintele la fel, ca să petreacă mai mult timp împreună. Facem și la noi ???

  8. Multe idei nastrusnice. Sigura ca poti visa la cai verzi pe pereti, dar realitatea arata ca programele de tip „Ganztagsschule” sau „fritidshem” sau „jornada continua” sau „full-day school” au succes daca nu sunt obligatorii, daca ajuta parintii sau daca se face altceva decat scoala. Pentru a implementa asa ceva este nevoie de animatori si voluntari. Profii nu au in mod normal ce sa caute la activitati dupa ore.

    Cât de bună este ideea ”școală de la 8 la 17”?
    https://www.edusprijin.ro/cat-de-buna-este-ideea-scoala-de-la-8-la-17/

  9. Tovarase, camarade Palarie, profesorii nu sunt soferi de autobaza sau tinichigii da stea 8 ore in scoala. nu confunda munca unui profesor cu cea a unui muncitor de la drumuri si poduri caruia i-ai dat sarcina sa sape un sant. esti doar un tinerel cu apucaturi totalitare. tu ne vorbesti noua despre avioane😁🤣, te auzi vorbind despre investitii ???!!! in cabinete pt. profesori, acum cand se tsie din nici jumatate din %din PIB pt. educatie nu este dat ??? te auzi vorbind??? nici macar cabinete, laboratoare de specialitate nu sunt, dar tu visezi … ce??? traiesti in Romania? wishful thinking????

  10. Predau la țară, cum o fac aproape jumătate din profesorii din România. Programul elevilor începe la 8 și se termină la 14, când e SINGURUL autobuz public ce-i poate duce pe liceeni la 40km, unde locuiesc.

    Sunteți complet aerieni. FOARTE PUȚINI elevi pot rămâne in școală după ore, pentru orice fel de activități vreți voi. Avem și masă caldă, nu ii satură pentru o dimineață. Nu există condiții pentru ce aberați voi pe aici în nici 10% din școlile noastre. În orașele mari, școlile au uneori 2-3 schimburi, unde să stea elevii după ore? Li s-au scurtat orele la 40 de minute unora doar ca să aibă loc toți in mai multe serii.

    Și nu mai spun că toate poveștile voastre au nevoie de BANI. Pe care voi îi tăiați. Ce „oportunități” visați? Am impresia că vă credeți singuri minciunile și că ne considerați prea proști ca să înțelegem ce faceți voi acum.

    Dacă voi l-ați „convins” pe David să distrugă învățământul, voi să plătiți oalele sparte.

    1. Ce sa mai zicem de bonele gratis in contul celor 40 ore, profesorii nu au voie să aibă familii proprii, să se ocupe de soție soț, părinții personali trebuie sa păzească copiii altora, în plus, pro buono. Le dau o idee guvernanților: condiție angajare învățământ, eliminatorie, CELIBAT!! Și să le ia și taxa de celibat, să se reporteze la alții

      1. Triumful IPOCRIZIEI …
        Doar o întrebare… pt un prieten, profesor de liceu din România, rodat în sistemul autohton, dar care a și colindat lumea și a studiat sistemul de învățământ din Spania, Islanda, Suedia, Polonia etc : ce fumează (legal) băieții ăștia cu pălărie, hârtii și referințe de la Mount Sinai în sus ? :)))
        Ar putea să mi se facă rău dacă mai citesc astfel de aberații pe un site specializat în … educație.
        Sau să înțeleg că de mâine vor transfera miliarde de euro în școli ? :)))
        Demisia de onoare ar fi o idee decență…

  11. Și cu robicop pe post de profesor,director,secretară. Cam asa va arăta. Va fi bine,va fi rău?Pentru cei care creează robocopii sigur va fi mai mult decât bine!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Reducerea normei didactice pentru profesorii cu vechime

Profesorii din CEAC, comisiile de evaluare și asigurare a calității din școli, directori și inspectori școlari vor fi formați în următorii 4 ani într-un apel de 6 milioane de euro gestionat de ARACIP

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, ARACIP, va forma timp de 4 ani cel puțin 10.000 de profesori în domeniul asigurării calității în educație si va realiza…
Vezi articolul

Trimiterea dosarului și a unui memory stick prin poștă, la Craiova – proba eliminatorie în 2022 pentru orice școală din România care vrea să primească certificat de “Școală Europeană” de la Ministerul Educației. Plus puterea cifrei 9

Ministerul Educației anunță că reia, după doi ani de pauză, competiția “Școli Europene“ printr-un apel competitiv, adică o competiție între școli. Toată procedura ar trebui să demonstreze cât de “europeană“…
Vezi articolul