Cum îi ajută educația pe oameni să treacă mai bine prin perioada de izolare cauzată de pandemie – analiză OECD

1.687 de vizualizări
Sursa: Oecd-ilibrary.org/
Nivelul ridicat al educației se asociază cu diverse condiții mai bune de trai și de viață socială, nu doar cu situația economică a oamenilor, în timpul perioadelor de izolare și restricții impuse de pandemia Covid-19, potrivit unei analize date publicității, săptămâna aceasta, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD). Aceasta ridică din nou problema echității în fața pandemiei, de data aceasta nu în privința copiilor, ci a adulților, în funcție de nivelul de educație al acestora. Analiza trece în revistă probleme diverse, de la sănătatea mintală, afectată de izolarea obligatorie, la violența domestică și la obiceiurile sociale și arată în ce măsură sunt influențate, acestea, de nivelule educației.
  • „Echitatea a fost lovită puternic de coronavirus. (…) Virusul însuși nu tratează oamenii în mod egal – îi poate ucide pe vârstnici și pe cei care au alte probleme de sănătate, afectându-i foarte puțin pe cei mai puternici. Dincolo de efetele fizice ale virusului, deciziile politice asociate epidemiei exacerbează inegalitățile socio-economice. Izolarea este o provocare pentru noi toți, dar condițiile materiale și financiare ale fiecăruia au un impact major asupra felului cum parcurgem această perioadă. Dacă beneficiile economice ale educației au fost demonstrate, realizările unui nivel mai ridicat de educație sunt de asemenea asociate cu diverse condiții sociale importante în timpul epidemiei și al izolării”, arată, într-o prezentare a analizei, Simon Normandeau, reprezentant al Directoratului OECD pentru Educație.

Analiza pleacă de la constatarea că, pe lângă situația lor economică mai bună, adulții care au urmat învățământul superior prezintă o stare de sănătate mai bună și au interacțiuni sociale mai multe decât cei cu un nivel mai scăzut de educație. Toate acestea contribuie la impactul negativ al izolării. Dar lucrurile nu se opresc aici, iar analiza OECD se concentrează asupra câtorva aspecte:

1. Sănătatea mintală, pusă la încercare în actuala criză – datele arată că numărul oamenilor care se declară depresivi este mai ridicat în rândul celor cu realizări reduse în materie de educație

Potrivit OECD, care citează diverse surse, în timpul pandemiei lucruri precum urmărirea știrilor pot cauza o creștere a stresului și anxietății, iar situația celor care au probleme medicale, precum depresia, se poate înrăutăți. Aceasta, în condițiile în care, potrivit OMS, depresia afectează peste 250 de milioane de oameni la nivel mondial.

Potrivit analizei, educația avansată și condițiile sociale și de muncă asociate acesteia îi ajută mai mult pe oamenii aflați în astfel de situație. Absolvenții de facultate tind să aibă venituri mai mari și să-și permită locuințe mai spațioase. Pe de altă parte, cei cu educație limitată sunt mai expuși riscului să rămână fără loc de muncă, situație exacerbată de actualul context economic, ceea ce poate facilita anxietatea.

OECD amintește de un studiu internațional din 2014, care arăta că persoanele cu educație redusă riscau mai mult să sufere de depresie.

2. Creșterea violenței domestice în timpul izolării, cu implicații pe termen lung

În condițiile de distanțare socială, apar condițiile pentru intensificarea violenței domestice, lucru remarcat în mai multe țări, după cum noteaza analiza, care citează un material The Guardian.

OECD face trimitere la cercetări potrivit cărora persoanele cu un nivel scăzut de educație și fără loc de muncă sunt suprareprezentate în rândul victimelor violenței domestice, iar abuzurile de acest fel sunt mult mai puțin întâlnite în rândul adulților cu educație superioară.

Analiza citată menționează, însă, că violența domestică există și în familii cu un nivel ridicat de educație și este probabil să crească în timpul pandemiei, indiferent de statutul socio-economic.

În același timp, violența domestică tinde să fie mai des întâlnită în familiile cu copii mici, iar expunerea acestora la violență domestică le afectează stima de sine și rezultatele la învățătură, dar și capacitatea de a stabili relații.

3. Adulții cu studii superioare au mai multe șanse să intre în contact cu prietenii și familia, la distanță

Păstrarea legăturilor cu prietenii și familia este o practică ce crește cu nivelul educației, potrivit unui studiu OECD din 2019, citat în actuala analiză. În prezent, instrumentele digitale permit oamenilor să păstreze contactul vizual cu prietenii și familia, chiar și în condiții de izolare. Persoanele cu un nivel ridicat al educației tind să aibă mai mult de câștigat și în această privință – ei sunt mai activi social, iar informațiile și abilitățile lor în domeniul tehnologiei le permit să folosească mai mult instrumentele oferite de Internet.

În această privință, diferențele sunt mai acute în rândul elevilor: potrivit ultimului studiu PISA, de exemplu, există diferențe mari între accesul la calculatoare în rândul tinerilor din medii avantajate și cel al elevilor din medii dezavantajate.

Pe lângă familie și prieteni, mai este problema accesului la muncă. În timpul perioadei de izolare, când guvernele cer să se muncească mai mult de acasă, apar iarăși diferențe majore. Întâi, potrivit unui studiu OECD din 2015, adulții cu nivel redus de educație sunt și cei cu cea mai scăzută eficiență în rezolvarea problemelor legate de tehnologie și comunicații, aspect esențial în telemuncă.

Apoi, adulții cu educație limitată tind să fie dezavantajați și prin profesia lor – fie că este una considerată esențială, ceea ce îi expune la virus (vânzători, taximetriști, curieri etc.), fie pentru că nu pot să își exercite profesia de acasă (frizerii, comis voiajorii, constructorii etc.). Între timp, adulții cu studii superioare vor avea mai degrabă slujbe care le permit să muncească de la distanță și să primească salariul întreg.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Un program mai lung de școală ajută elevii, dar poate suprasolicita profesorii / Deciziile trebuie să țină cont de părerea profesorilor – experte britanice, despre recuperarea pierderilor educaționale din pandemie

Activitățile de recuperare a materiei pierdute în pandemie pot presupune prelungirea timpului de predare alocat zilnic pentru elevii, clasele și școlile afectate. Studiile internaționale recente arată că această prelungire tinde…
Vezi articolul

Actorul Vlad Ivanov: E absolut necesar să existe o școală de actorie de film sau măcar în cadrul Facultății de Film să existe ore clare / Actoria de teatru nu are nimic în comun ca tehnică cu actoria de film

Cariera actorului Vlad Ivanov a luat o turnură extraordinară odată cu rolul doctorului Bebe, din filmul lui Cristian Mungiu, 4 Luni, 3 Săptămâni și 2 Zile, câștigător al Palme d’Or…
Vezi articolul

Limba engleză, matematica și știința, însoțite de combinații de studii sociale și științe umaniste, pe nivel de interes și competență a elevului – elementul central în curriculumul „de liceu” în Singapore, țara cu cel mai bun scor la PISA 2022

Limba engleză, pachete de materii ce combină studii sociale cu „expunerea” la științe umaniste, matematica și științele reprezintă structura centrală a curriculumului în clasele superioare ale învățământului secundar din Singapore,…
Vezi articolul

Raportul Draghi, document-cheie menit să ghideze politicile Comisiei Europene: Educația trebuie să fie unul dintre motoarele dezvoltării europene, pentru a stăvili declinul economic și a întări competitivitatea pe continent

Întărirea sistemelor de educație și de învățare pe tot parcursul vieții sunt privite ca elemente esențiale în eforturile pe care trebuie să le depună Europa, așa încât să pună capăt…
Vezi articolul

Cercetătoarea Thea Ionescu: S-au scos tezele, din păcate. Dacă eu nu mai fac niciodată până la examen ceea ce am făcut în modulul 1, de unde să mai știe copilul? Lucrurile trebuie repetate în contexte variate destul de mult, pentru a se fixa

Eliminarea tezelor școlare obligatorii în gimnaziu și liceu privează elevii de repetarea în contexte variate, „destul de mult”, a informațiilor care le sunt predate, avertizează cercetătoarea specializată în cogniţie ancorată…
Vezi articolul

Dacă nu începem să facem o școală pentru copii, degeaba mai facem școală – Vifor Dorobanțu, director care vrea să aplice pentru transformarea în școală-pilot din toamnă. Mesaj către sindicate: „Un profesor, dacă nu poate face față unui sistem de învățământ, este liber să se ducă să muncească în altă parte”

Dacă nu începem să facem o școală pentru copii, degeaba mai facem școală, a declarat profesorul Vifor Dorobanțu, directorul Școlii gimnaziale din Curcani, județul Călărași, la conferința online „Școli-pilot pentru arhitecturi…
Vezi articolul