Cum putem liniști copiii în fața războiului – sfaturi de la Centrul de Asistență Educațională Iași. „Principalul reper al copilului este părintele. Un părinte calm, echilibrat creează un sentiment de siguranță” pentru copil

[jp_post_view]
Foto: INQUAM Photos – George Călin
În fața situației de război, copiii rămân cu cele mai multe traume, într-o experiență care marchează individul pe viață. În acest sens, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Iași a publicat pe pagina de Facebook mai multe sfaturi pentru părinți: cum să le vorbească celor mici despre război și cum să îi asigure că sunt ascultați, din punct de vedere emoțional?

Părinții trebuie sa fie conștienți că reprezintă „principalul reper al copilului, pilonul de referință” și, un părinte echilibrat, conectat cu fiul / fiica lui, creează un sentiment de siguranță, transmit cei de la CJRAE Iași.

De asemenea, adulții ar trebui să încurajeze un dialog sincer despre emoții, să le explice copiilor despre ce este un refugiat și cum îl poate ajuta, să îi asigure pe cei mici ca România este o țară sigură, ferită de pericol, întărind sentimentul de securitate.

Textul integral, postat mai jos:

„Toți oamenii au nevoie de securitate emoțională, aceasta fiind o parte componentă a securității umane generale. În cazul copiilor, satisfacerea acestei nevoi este cu atât mai importantă, cu cât, pentru a experimenta o stare de siguranță emoțională, au nevoie de adulți.

Ca părinte, nu este simplu să faci acest lucru când poate cel mai pregnant sentiment al ultimelor zile este nesiguranța. Așadar, cum am putea să ne securizăm emoțional copiii în contextul războiului?

  • Ne amintim că principalul reper al copilului, pilonul de referință este părintele. Un părinte calm, echilibrat, conectat cu cel mic creează un sentiment de siguranță.
  • Verificăm ceea ce știe copilul despre informațiile vehiculate în ultima perioadă în legătură cu conflictul armat. Putem folosi aceste date ca ancore pentru a construi un dialog echilibrat, întemeiat pe empatie, sinceritate, autenticitate.
  • Le normalizăm și le oglindim emoțiile (Te văd îngrijorat / Observ că îți este teamă), fără a le induce noi emoții neplăcute (Cred că este înfricoșător, cumplit etc).
  • Discutăm despre ce putem face pentru a-i ajuta pe refugiați (pentru cei foarte mici este recomandat să întrebăm înainte: Ce înseamnă un refugiat? De ce au plecat? De ce crezi că au venit în țara noastră? Întărim sentimentul de securitate, spunându-le că România e o țară sigură).
  • Ne amintim că este firesc să se joace de-a războiul, așa cum mulți copii o fac. Ei controlează astfel spațiul de joacă și se simt în siguranță, jocul având valențe terapeutice”, scriu cei de la CJRAE Iași.
Foto: CJRAE Iași – Facebook.com
Vezi și:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Domnica Petrovai / Foto: Arhiva personala

Cum își cresc părinții români copiii. INTERVIU Psihologul Domnica Petrovai: Am trecut de la o autoritate punitivă, adesea de tipul “părintele nu greșește niciodată”, la lipsa de autoritate din teama de a nu „traumatiza” copilul, ori la situații în care dăm prea multă putere de decizie copilului

Cum să nu facem rău copiilor noștri a fost o etapă și încă este prezentă în cultura noastră. Ne întrebăm adesea: “Să-i spun copilului cum mă simt sau nu?”, „Cum…
Vezi articolul

Manuale noi 2024 de la Editura Art Klett. La începutul fiecărei unități de învățare din manualul de matematică, de exemplu, elevul află răspunsul la eterna întrebare: „La ce îmi folosește asta?” / Profesorii și elevii câștigă timp pentru exersare (P)

Începând din toamna 2024, elevii de clasa a VII-a vor învăța după manuale noi, aprobate în cadrul licitației organizate de Ministerul Educației. Editura Art Klett a obținut și anul acesta…
Vezi articolul