România, lanterna roșie a lumii la găsirea angajaților calificați, la pregătirea absolvenților și la gândirea critică în predare

1.080 de vizualizări
România este pe locul 52 în lume, din 140 de state, în topul global al competitivității. Punctajul obținut de noi este de 63,5, iar surpriza e că, dacă anul trecut faptul că ne-a întrecut Bulgaria în acest clasament părea o eroare, anul acesta Bulgaria e tot deasupra noastră. Indicele calculat de World Economic Forum este detaliat într-un raport de 671 de pagini, pentru fiecare element luat în calcul.

Investiția în oameni aduce beneficii economice, potrivit raportului. De fapt, sănătatea, educația și aptitudinile populației sunt printre cele mai importante declanșatoare ale productivității. Și asta mai ales în contextul transformărilor economice și tehnologice. Cu aptitudinile (skills) potrivite, oamenii capabili de muncă pot deveni cei care să conducă și să controleze asemenea schimbări, mai degrabă decât să fie înlocuiți de ele, scriu cei de la World Economic Forum, într-un articol despre 10 lucruri pe care Guvernul tău și cu tine trebuie să le știți despre Competitivitate și a patra revoluție industrială. 

Unde stă România cel mai bine

Indicele competitivității este calculat prin analiza a 12 domenii: Instituții, infrastructură, adoptarea tehnologiei, stabilitate macroeconomică, sănătate, aptitudini, producția, piața muncii, sistemul financiar, mărimea pieței, dinamismul afacerilor, capacitatea de inovare.

Aptitudinile sunt cele pe care le analizăm pentru că aici este cuprinsă și componenta de educație.

România stă cel mai bine la puntajul pe această categorie în privința mediei anilor de scoală (11 ani), pentru care obținem locul 42. Pentru că avem un nivel bun de pricepere la telefoane/calculatoare și alte chestiuni digitale, obținem locul 56 la aceste competențe. La speranța de viață școlară, care e de 14,3 ani, punctăm din nou bine, locul 67. Raportul dintre învățători și elevi în școala primară este de unul la 19,3 copii, iar la asta ne clasăm pe locul 75. Calitatea educației vocaționale ne duce până pe locul 80. Media acestui capitol, aptitudini, a fost de 61,8 puncte, adică locul 69 din 140 de țări.

Unde stă România catastrofal

Ușurința cu care angajatorii găsesc angajați calificați nu este de fapt ușurință în România. Suntem pe locul 133 din 140 la acest capitol. Foarte aproape, pe locul 131, suntem la un element foarte legat de precedentul: setul de aptitudini pe care-l are un absolvent. Asta înseamnă că ”producția” școlilor și facultăților nu este apreciată pe piața muncii, potrivit încă unui studiu.

Interesant este că autorii raportului au măsurat ”gândirea critică în predare” și România a fost repetentă la asta – abia pe locul 129 din cele 140 de economii analizate în raport. Gradul de pregătire al personalului ne plasează pe locul 120.

SURSA: The Global Competitiveness Report 2018

 


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Deputatul UDMR Szabo Odon, în comisia de învățământ: Angajamentele cu privire la salarizare și învățământul minorităților naționale nu se regăsesc în programul de guvernare/ Ligia Deca: La priorități, într-adevăr, la nivel general, este specificată creșterea nivelului de salarizare din învățământ

„Programul de guvernare are cel puțin două probleme. Angajamentele cu privire la salarizare semnate și promovate prin Ordonanță de urgență și învățământul minorităților naționale nu se regăsesc în programul de…
Vezi articolul

Doi foști miniștri ai Educației, Anton Anton și Pavel Năstase, vor primi pe viață, la propunerea Ministerului Educației, indemnizații de merit, echivalentul a trei salarii minime brute în fiecare lună, sumă neimpozabilă, semnalează deputatul Iulian Bulai

Doi foști miniștri ai Educației, Anton Anton și Pavel Năstase, se numără printre persoanele care vor primi, la propunerea Ministerului Educației, indemnizație de merit, care este acordată, conform legii, “personalităților…
Vezi articolul

Trebuie să fim realiști cu propria istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin în secolul al XIX-lea, spune Alexandru Nicolae, membru al grupului care a scris programa și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, despre lipsa scriitoarelor române din recomandări

Alexandru Nicolae de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a explicat de ce nu figurează și scriitoare pe lista recomandărilor pentru profesori: „Trebuie să…
Vezi articolul