Curriculumul de grădiniță trebuie regândit astfel încât să devină mai degrabă o pregătire pentru învățământul primar, nu să fie într-o logică de creșă – anunță ministrul Educației și Cercetării

[jp_post_view]
Foto: World Vision Romania
Curriculumul de grădiniță „trebuie regândit” în sensul de a-i pregăti pe copii pentru intrarea în școală (în învățământul primar care începe cu clasa pregătitoare și durează până în clasa a IV-a) și să nu mai fie „într-o logică de creșă”, a declarat ministrul Educației și Cercetării. Prezent la raportul de lansare a raportului OECD pe educație, Daniel David a anunțat că va continua discuțiile cu experții OECD pe modificarea curriculumului de grădiniță.

„O să continui această discuție cu OECD, dacă nu cumva curriculumul trebuie regândit, pentru ca curriculumul de grădiniță să fie mai degrabă pregătire pentru primar, dar să nu fie într-o logică de creșă la grădiniță, ci într-o logică de pregătire a primarului. Între un copil de 4-5 ani și un copil de 6 ani sunt mai puține diferențe decât între un copil de 4-5 ani și un copil de 2 ani”, a declarat Daniel David astăzi, 27 mai 2025.

Oficialul a precizat că curriculumul pentru grădiniță „ar trebui să fie mai degrabă într-o logică care anticipează învățământul primar și nu unul care continuă neapărat educația antepreșcolară”.

Citește și:
Ministrul Daniel David: Astăzi, în jur de 11,4% dintre copiii de până în 3 ani sunt în educația antepreșcolară. Avem nevoie de mai multe creșe, ludodeci, centre. Și trebuie să pregătim familiile să facă educație bună. Hai să ne asigurăm că facem programe de training parental
Recomandarea OECD pentru examenul românesc de la clasa a VIII-a: să includem și notele din clasele a VII-a și a VIII-a, într-un portofoliu educațional, în plus față de Evaluarea Națională multidisciplinară / Trebuie să ne extindem spre acest portofoliu – anunță ministrul David
DOCUMENT Noul raport OCDE de evaluare privind Educația și Competențele în România cere un nou model de finanțare pentru educație, în care educația timpurie să fie prioritară, reforme mai rapide, un cuvânt mai puternic de spus școlilor, măsuri urgente pentru comunitățile sărace

3 comments
  1. Mulțumesc pentru precizare! Iată o variantă adaptată special pentru o postare pe rețelele sociale, clară, coerentă, cu un ton uman și cald, păstrând mesajul esențial și cu accent pe grădinițele de stat cu program prelungit:

    🎒 Educația preșcolară – între bune intenții și realități care dor 🎒

    Am citit recent despre intenția domnului ministru David de a regândi Curriculumul pentru învățământul preșcolar, astfel încât grădinița să devină o adevărată pregătire pentru școală, nu o prelungire a creșei. Total de acord! Un copil de 4-5 ani e mult mai aproape, ca dezvoltare, de un copil de 6 ani decât de unul de 2 ani.

    Dar… actualul Curriculum chiar urmărește această direcție, dacă ne uităm cu atenție la finalitățile sale. Educația intelectuală, moral-afectivă, psihofizică și estetică sunt deja parte din construcția preșcolarului. Formarea imaginii de sine, a conștiinței identității, a autonomiei emoționale – toate sunt acolo.

    La grădiniță, copilul are pentru prima dată contact serios cu lumea din afara familiei. De aceea, siguranța emoțională este esențială. Copiii au nevoie de reguli, dar și de libertate, de apropiere autentică, de ghidare blândă. Educatoarea nu e doar un cadru didactic – e sprijin, echilibru și sursă de calm.

    📚 Indiferent cum vom reforma Curriculumul, trebuie să nu uităm ceva simplu și esențial: la această vârstă se învață prin joc. Iar jocul are nevoie de materiale didactice, jucării educative, resurse. Toate acestea presupun costuri.

    ❗ Ce este greu de înțeles e altceva: cum se face că vorbim despre învățământ universitar gratuit, dar în grădinițele de stat cu program prelungit, părinții sunt cei care asigură rechizitele, consumabilele și chiar gustările copiilor?

    👉 În unele locuri, preșcolarii nu beneficiază nici măcar de un program minim de tip „corn și lapte”. De ce? Nu sunt și ei parte din sistemul public?

    Haideți să nu mai tratăm educația preșcolară ca pe o etapă auxiliară. E fundamentul dezvoltării emoționale și cognitive a copilului. E locul unde se pun bazele caracterului și ale viitorului adult.

    🎈 Investim în educație? Să începem cu începutul: grădinița de stat

  2. Ma bucur ca domnul ministru vede diferența dintre creșă și gradinita!
    Întrebarea mea este: De ce ați numit educatoarele si profesorii pentru învățământ prescolar , profesori pentru Invățământ timpuriu? Ați pus semnul ,,= ” între creșă și gradinita și între cadrele care predau la creșă și gradinita.
    Pentru mine, care sunt ( am fost) profesor pentru Invățământ prescolar, este o RETROGRADARE, o lipsa de apreciere, o nedreptate,fără a desconsidera cu nimic munca celor de la creșă. Aici ma refer la studii în primul rand. Dacă între un profesor universitar ( asa cum este domnul Ministru) s- ar pune semnul ,,= ” cu un profesor de liceu , ar fi o nedreptate, nu- i asa??!!!
    Va rog sa reconsiderati decizia dvs de a- i face pe cei din prescolar la fel cu cei de la creșă.
    Va mulțumesc!

  3. Oare ce inseamna sa pregateasca ciclul primar? Focalizarea excesiva pe fise a unora din sistemul prescolar asa e motivata azi, respectiv ca ii pregateste pentru ce vor face la scoala. Cred ca ar fi mai dezirabil sa modificam educatia in functie de cum invatam, atat in general, precum si la diferite varste. Fisele de pana acum nu par sa fi scazut analfabetismul functional de mai incolo. Daca focalizarea pe pregatirea pentru scoala inseamna altceva, ar fi ideal sa fie detaliat ce presupune; altfel, estimez ca se va trece la si mai multe fise, poate chiar din cresa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Înscrierea la Evaluarea Națională Documente / Foto: Pexels.com

BREAKING Toate creșele care „au funcționat legal” în anul școlar trecut au fost acreditate “din pix”, printr-un ordin de ministru. Miza deciziei – 15 mii de lei pentru fiecare copil din aceste instituții de învățământ

Creșele de stat și private care „au funcționat legal” în anul școlar 2021-2022 se consideră acreditate și se supun doar procedurilor de evaluare externă, potrivit ordinului cu metodologia de evaluare…
Vezi articolul

România, țara cu cei mai puțini copii de peste 4 ani care merg la grădiniță, din Uniunea Europeană – raport / Peste 17% nu sunt înscriși în învățământ / Din toamnă, grupa mijlocie devine obligatorie

România are cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar din UE pentru copiii între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, potrivit raportului privind starea…
Vezi articolul

Doar una din trei grădinițe are materiale pentru activități artistice și mai puțin de jumătate – pentru activități de tip STEM / Infrastructura educației timpurii e într-o situație „îngrijorătoare” – studiu despre grădinițele din România

Nevoile grădinițelor din sistemul românesc de educație timpurie, situat mult în urma celorlalte țări europene din punct de vedere al participării copiilor și din cel al investițiilor, se întind de…
Vezi articolul