Cursul plagiat de Sorin Cîmpeanu era vândut studenților. Emilia Șercan publică fotografii ale coperților caietelor analizate

Trei coperți ale caietelor de seminar analizate în ancheta jurnalistică ce dezvăluie plagiatul lui Sorin Cîmpeanu au fost publicate de Emilia Șercan. Jurnalista evidențiază faptul că lucrările aveau prețuri trecute pe ele, fiind vândute pe bani studenților.

„Lucrările plagiate de ministrul-dublu-academician-rectorul-rectorilor Sorin Cîmpeanu nu au ISBN, dar, ce să vezi, au preț, așa cum se vede în pozele de mai jos”, scrie Șercan, care remarcă faptul că „nu era necesar ca lucrările respective să fie originale, de actualitate și cu adevărat importante pentru studenți, dar era musai să aibă un preț pentru a putea fi vândute studenților”.

Jurnalista publică cele trei coperți ale cursului în care a descoperit plagiatul lui Sorin Cîmpeanu și susține că „după ce toate încercările de a se apăra au căzut una câte una, ministrul-dublu-academician-rectorul-rectorilor a revenit la „justificarea” ISBN.

Dacă lucrările respective nu erau importante și erau niște amărâte lucrări de seminar, ba mai mult, la ele se lucra în devălmășie, de ce profesorul universitar Sorin Cîmpeanu și-a pus numele pe ele?

Și, mai ales, de ce și-a trecut profesorul universitar și academicianul Sorin Cîmpeanu aceste lucrări în CV-ul academic? Academician cu lucrări de seminar în CV”.

Cursul din 2000 – sursa plagiatului:

Cursurile din 2006 și 2009, în care Sorin Cîmpeanu plagiază, iar pentru 13 capitole își asumă fraudulos autoratul:

Operele respective sunt următoarele:

• Jinga, Ionel; Cîmpeanu, Sorin Mihai, Irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, irigarea culturilor: lucrări practice, Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, 2006, 206 p., curs universitar, fără ISBN.
• Jinga, Ionel; Cîmpeanu, Sorin Mihai; Niţu, Oana Alina, Irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului: irigarea culturilor, Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, 2009, 208 p., fără ISBN;

Jurnalista Emilia Șercan a arătat în cadrul unei anchete publicate în pressone.ro că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV-B), potrivit sursei citate.

Jurnalista Emilia Șercan scrie că cei doi profesori semnaseră cele 13 capitole plagiate de Cîmpeanu în 2006 în alte patru ediții anterioare ale cursului, datate 1987, 1990 și 1993 și 2000. Sorin Cîmpeanu și-a însușit în mod fraudulos și paternitatea creației celor 13 capitole, trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar, potrivit acesteia. Conform sursei citate, numele autorilor originali a fost înlocuit cu numele actualului ministru al Educației în ediția din 2006 în care a descoperit plagiatul, dar și într-o variantă ulterioară, din 2009, publicată în aceeași formă (Sursa și detalii).

La două zile de la anchetă, Sorin Cîmpeanu a venit cu următoarea explicație publică pentru plagiatul din cursul pe care îl semnează: profesorul Ioan Pleșa, unul dintre autorii de facto ai cursului plagiat, ar fi considerat „oportun” și „necesar” ca Sorin Cîmpeanu „să preia îndrumătorul de lucrări practice la care am lucrat și pe care l-am perfecționat împreună cu domnia sa, vreme de 15 ani”. Cu toate acestea, avocatul Gabriel Turcu, specializat în drepturi de proprietate intelectuală, atrage atenția în investigația publicată de Emilia Șercan că orice drept în legătură cu o operă se poate cesiona, mai puțin identitatea autorului, care odată stabilită în persoana cuiva este nemodificabilă.