Daniel David: Au pătruns tot mai multe universități românești în clasamente, dar nu performăm la vârf. Avem nevoie de programe care să susțină excelența, să schimbe paradigme – câteva gânduri despre raportul Draghi

440 de vizualizări
Foto: Daniel David
Recent a fost publicat „Raportul Draghi” asupra competitivității europene: The future of European competitiveness – A competitiveness strategy for Europe.

Fără îndoială că raportul va genera discuții și reflecții aprinse, dar, într-o formă sau alta, va marca politica europeană în anii care vin. Readucerea în discuție a competitivității, când unele politici europene recente evitau termenul, vorbind prețios și confuz doar despre cooperare, nu competitivitate, chiar punându-le greșit în opoziție, arată o îngrijorare majoră privind rolul global al Uniunii Europene (UE) în raport cu SUA și China. Soluțiile propuse pentru competitivitatea europeană, și anume (1) inovația (mai ales în tehnologiile avansate); (2) demersurile verzi doar integrate cu competitivitatea, nu ca blocaj al acesteia și (3) securitate și reducerea dependențelor sunt provocatoare.

Și în ceea ce privește universitățile, concluziile sunt importante, așa cum le-am înțeles și eu (organizația universităților europene de cercetare avansată The GUILD (https://www.the-guild.eu/), în care UBB este membru, a oferit informații și feedbackuri preliminare acestui demers):

  • (1) Avem nevoie de mai multe universități de excelență. Deși rezultatele cercetării fundamentale – cea care produce acel tip de cunoaștere avansată ce stă apoi la baza inovării – în cadrul UE sunt bune și comparabile cu cele din SUA și China, nu avem o contribuție de excelență (ground-breaking/frontier research) suficient de puternică, care să schimbe paradigme. Într-adevăr, raportul punctează că în multe clasamente globale majore ale universităților UE nu domină, în raport cu SUA sau China, primele poziții (ex. în 2022 Nature Index, UE are aproximativ 3 universități în top 50, în timp ce SUA are 21, iar China are 15).
  • (2) În consecință, pornind de la punctul 1, bugetul pentru cercetarea fundamentală de excelență – prin European Research Council – ar trebui dublat, spune raportul, ceea ce este de salutat (să ținem minte acest lucru și pentru politicile din țară).
  • (3) În ceea ce privește patentarea, conform raportului, UE (17% din global patent applications în 2021) este comparabilă cu SUA (21%) și China (25%), dar valorificarea patentelor prin comercializarea inovațiilor este mult mai slabă (doar aproximativ 1/3 din patente ajung comercializate în UE). În plus, adesea inovațiile nu sunt disruptive (adică nu creează produse/servicii/piețe complet noi, ci creează mai ales dezvoltări incrementale).
  • (4) În consecință, pornind de la punctul 3, avem nevoie de o finanțare mai bună pentru inovații disruptive și mecanisme eficiente de comercializare, spune raportul, ceea ce este din nou de salutat (să ținem minte acest lucru și pentru politicile din țară).
  • (5) Birocrația și suprareglementarea reprezintă o problemă generală în UE, deci și la nivel academic (ex. proprietatea intelectuală), alături de fragmentarea mare și de coordonarea scăzută, care trebuie corectate prin concentrări academice (ex. pentru proiecte mari de infrastructură de cercetare-inovare; pentru teme relevante) și clustere de inovație, punctează raportul.

În esență, mesajul, care cred că este valabil pentru România, este că avem nevoie în paralel, dincolo de susținerea largă a mediului academic, de programe care să susțină excelența, acolo unde există cu adevărat potențial pentru aceasta. România poate învăța din asta! În ultimii ani, ca urmare a unor politici incluzive bune, am avut o dezvoltare importantă a mediului academic românesc, dar, aparent paradoxal, și o regresie a tuturor universităților spre o medie (medie care totuși crește de la an la an). Astfel, au pătruns tot mai multe universități românești în clasamente, dar nu performăm la vârf. Acest demers incluziv trebuie completat, așadar, cu programe de excelență, acolo unde există potențialul pentru aceasta.

În plus, transformarea excelenței din cercetare în inovații disruptive larg comercializate trebuie să meargă mână în mână în universități (și în sistemul academic în general) cu eliminarea birocrației, suprareglementărilor și fragmentărilor, precum și cu stimularea coordonării și cooperării.

În fine, am fost surprins să văd că demersul major (de tip flagship) al Comisiei Europene, și anume European University Alliances, este menționat doar marginal în tot raportul, lucru care trebuie să ne dea de gândit.

Este important de analizat cu atenție acest raport și de urmărit reacția Comisiei Europene și a statelor membre, pentru a ști ce trebuie făcut eficient în țară pentru mediul academic românesc.

__________

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), profesor asociat („adjunct professor”) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai în New York, SUA și directorul pentru cercetare al Albert Ellis Institute în New York, SUA. Este evaluator internațional în cercetare și educație, iar în 2019 și 2020 a fost inclus între cei 2% mai citați oameni de știință ai lumii (în sistemul Scopus).

Notă: Textul trimis Edupedu.ro a fost publicat și pe blogul autorului, danieldavidubb.wordpress.com.


4 comments
  1. aham, da… cum sa nu?

    haideți sa va dam un exemplu de la niște persoane binecunoscute dvs: e unul pe la fpse București, andrei ion – „mare științificolog”!!! în preajma lui, nici iarba nu creste, ce sa mai vorbim de promovarea valorilor???

    ați văzut vreodată cum se comportă grobianul ăla cu oricine are vreo idee originală sau sustenabila, alta în afara sferei lui de interes?

    ați văzut măcar unul – un student care sa se poate împlini si avea succes promovat fiind de personajul ăsta al cărui comportament e vecin cu psihopatia?

    e așa de succes încât propriul sau program de master nu-și ocupa nici măcar locurile la buget în prima faza de admitere!!! SI VORBIM DE PSIHOLOGIE BUCURESTI, da?

    cam asta e lumea în care va învârtiți domnule david… plină de egocentrici cu accente de despoți care frânează orice inițiativa reală, decentă si inteligentă!!!

  2. Vorbesc despre inovatie tehnologica tot felul de oameni care nu se pricep la tehnologie. Ar trebui ca in discutiile despre competitivitate sa fie implicati preponderent oameni care au inovatii pe IT cu impact social real. Cu unii care se limiteaza la publicat articole cu indicatori scientometrici buni si frecventeaza conferinte si gale nu o sa ajungem nicaieri.

    1. Ce să ştie domnul David cel mai citat om de ştiință român cum e cu inovația vs. maculatura ştiințifică fără fond.

      Factorul de impact să fie, restul e irelevant.

  3. Să ținem cont de faptul că o semnificativă parte din universitățile din SUA care fac research pe bune (nu joaca de-a cercetarea ca România) sunt universități private, nu haznale publice pline de nepotism.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația privind sexualitatea și percepția publicului asupra acesteia sunt afectate negativ de intervențiile mișcării anti-drepturi din România, de autorități și de instituțiile religioase – raport Human Rights Watch / Țara „încalcă obligațiile sale privind drepturile omului, conform legislației europene și internaționale”, acuză organizația internațională

Percepția publicului asupra educației sexuale, avortului și și contracepției, asemenea legilor și politicilor în domeniu, au fost influențate în ultimii ani de mișcarea anti-drepturi, „o campanie transnațională împotriva dezvoltării legislative…
Vezi articolul

Financial Times: Femei sfidătoare luptă cu autocrați îmbătrâniți și politicieni de camarilă: Maia Sandu în Moldova, Svetlana Tihanovskaia în Belarus, Zuzana Caputova în Slovacia, protestele femeilor în Polonia

Faptul că Maia Sandu a devenit duminică prima femeie aleasă în funcția de președinte al Moldovei ilustrează o tendință care se extinde și dincolo de granițele acestei foste republici sovietice…
Vezi articolul

INFOGRAFIC Fetele de 15 ani tind să fie mai ambițioase decât băieții, dar să aibă comportamente mai puțin sănătoase și rezistență mai scăzută la stres – studiu internațional OCDE / Elevii tind să prefere anumite cariere în funcție de propriile competențe socio-emoționale

Elevii de zece ani raportează, de obicei, competențe sociale și emoționale superioare elevilor mai mari, anume cei în vârstă de 15 ani, iar fetele, mai ambițioase decât băieții, tind să…
Vezi articolul