Daniel David confundă Legea 544 cu un articol științific: cum încearcă ministrul să explice cenzura aplicată IȘE prin „bune practici europene”

„Nu este o cenzură, sunt seturi de bune practici europene”, a declarat din nou ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, despre acuzațiile de cenzură care i se aduc în cazul răspunsului Institutului de Științe ale Educației (ISE) la o solicitare de presă a Edupedu.ro, blocat de la transmitere în forma sa originală. În două apariții televizate, la Digi24 și Euronews România, oficialul a susținut joi, 24 iulie, că documentul realizat de cercetători nu a fost cenzurat, ci a fost „prelucrat” în conformitate cu așa-zise bune practici europene, fiind considerat un „raport științific” care nu trecuse prin procesul de evaluare științifică externă – peer-review.

„Orice raport științific care are un antet al Ministerului Educației, apare sub cupola Ministerul Educației, trebuie să treacă un proces de evaluare colegială. Asta pentru că acel proces de evaluare colegială te ajută să vezi eventual erori, eventuale greșeli, lucrurile proaste care nu merg bine. Și în urma acelui proces se decide: se publică așa, nu se publică deloc sau pur și simplu se publică, dar cu modificări. De aceea cred că a fost acest șoc”, a susținut ministrul David la Digi24.

Declarații pe care oficialul le-a reluat și într-o intervenție la Euronews România, unde ministrul a susținut din nou că nu ar fi fost vorba despre cenzură, ci despre o „schimbare de guvernanță” în modul în care instituțiile științifice din subordinea ministerului comunică public: „Orice raport științific care poartă antetul ministerului trebuie să treacă printr-un proces de peer-review (…) și poate fi publicat doar cu disclaimer sau asumat formal”.

Tot la Digi24, Daniel David a insistat că răspunsul ISE la solicitarea redacției Edupedu.ro nu ar fi compatibil cu standardele științifice: „Am mers pe varianta în care am publicat ceea ce era apărabil din punct de vedere științific și am cerut institutului să continue să lucreze pentru a-mi da în următoarele săptămâni sau când vor termina un raport comprehensiv care să respecte regulile științifice”.

La Euronews, declarația a fost similară: „Nu este vorba despre nicio cenzură, este vorba despre alte practici, care sunt practici europene, atunci când ai în structura ministerului, în subordine, un astfel de institut. Orice raport științific care poartă antetul ministerului trebuie să treacă printr-un proces de peer review care decide dacă se publică sau nu, sub ce formă, cu ce modificări și așa mai departe. Poate să fie asumat de către instituție, de către specialiștii din instituție, dar trebuie să pună un disclaimer că nu poartă asumarea instituției.”

Justificarea ministrului Daniel David ridică 6 probleme:

1. Edupedu.ro nu a solicitat un raport științific, ci un punct de vedere în baza Legii 544/2001. Am arătat într-o analiză de ce instituțiile publice au obligația legală de a răspunde solicitărilor de interes public, nu doar după ce redactează un raport academic. Cererea Edupedu.ro era clară: solicitam un răspuns privind implicațiile unui set de măsuri guvernamentale în domeniul educației, pe baza datelor și expertizei ISE. Nu solicitam Institutului de Științe ale Educației publicarea într-o revistă științifică, ci o analiză aplicată, adresată publicului general.
2. Peer-review-ul este un standard academic, nu o precondiție legală pentru transparență. Procesul de peer-review (evaluare colegială, cum spune ministrul la Digi24 și Euronews) este necesar în cazul lucrărilor academice, articolelor științifice și rapoartelor publicate în reviste de specialitate, după cum este explicat aici. Peer-review-ul nu este impus de Legea 544/2001 și nici nu este prevăzut ca filtru pentru ca o instituție publică să ofere informații. A pretinde că o analiză nu poate fi transmisă presei decât după peer-review echivalează cu blocarea oricărui acces public la expertiză instituțională.
3. Răspunsul ISE era semnat de conducerea Institutului, redactat de cercetători și structurat profesional. Documentul nu era o opinie personală sau un material neoficial. Era semnat de directorul ISE, secretarul științific și coordonatori de laboratoare, includea referințe bibliografice și analize comparative, și a fost trimis în termenul legal către cabinetul ministrului.
4. Ministrul redefinește retroactiv natura solicitării și a documentului pentru a justifica înlocuirea lui. În aparițiile televizate, Daniel David schimbă cadrul de referință – dintr-o cerere de presă în baza legii, devine o comandă de „raport științific”. Această mutare retorică îi permite să invoce reguli care nu se aplică răspunsului unei solicitări de presă, dar care par tehnice și legitime pentru publicul larg.
5. Discursul despre „antetul ministerului” și asumarea instituțională este înșelător, chiar manipulator. Edupedu.ro a cerut un punct de vedere al Institutului de Științe ale Educației, nu un document oficial al Ministerului Educației. Institutul de Științe ale Educației este o instituție publică cu personalitate juridică, cu responsabilități proprii de comunicare prevăzute în regulamentul de funcționare. Nu există nicio lege care să interzică transmiterea unui punct de vedere semnat de ISE doar pentru că nu este „asumat de minister”.
6. Ministrul Daniel David nu discută nicăieri motivele pentru care a schimbat subtil răspunsul IȘE la primele două întrebări Edupedu.ro, schimbare operată asupra răspunsului cercetătorilor astfel încât formula trimisă de MEC presei lasă de înțeles că Institutul de Științe ale Educației ar fi fost implicat indirect în procesul de elaborare a măsurilor din educație decise de Guvernul Bolojan. În condițiile în care IȘE a spus clar, în răspunsul cenzurat de MEC: „Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat în procesul de elaborare a măsurilor”. / A doua întrebare adresată de Edupedu.ro către cercetătorii Institutului de Științe ale Educației care a întors un răspuns manipulat de la Ministerul Educației și Cercetării condus de Daniel David a fost următoarea: „2. A existat, în ultima lună (începând cu perioada imediat următoare alegerilor și până la anunțarea pachetului de măsuri), vreo solicitare oficială către ISE de a furniza date, analize sau puncte de vedere științifice privind impactul acestor decizii?”. Răspunsul IȘE, ascuns de MEC și obținut pe surse de Edupedu.ro, este următorul: „Institutul de Științe ale Educației nu a primit solicitări cu privire la estimarea impactului acestor decizii”. Răspunsul acesta al cercetătorilor pare că nu a trecut peer-review-ul ministrului educației, care a trimis Edupedu.ro în schimb următorul răspuns, ca din partea IȘE: „2. Referitor la această tematică de analiză, Institutul de Științe ale Educației nu a elaborat un raport oficial”.

Prin abordarea sa în cele două ieșiri televizate, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a mutat deliberat dezbaterea din zona cenzurii și a manipulării într-o zonă tehnică, vorbind despre standarde științifice, bune-practici europene, peer-review, guvernanță instituțională. Doar că aceste justificări încearcă să distragă atenția de la fondul problemei: cercetătorii au scris un răspuns profesionist, l-au semnat și trimis la cabinet și ministrului, iar ministrul l-a înlocuit cu o versiune diluată, modificată ca sens, care evită concluziile incomode și a plantat în răspuns declarațiile sale, după cum am arătat, adică nu e vorba despre nicio „bună practică europeană”, ci de un abuz de autoritate.

Ministrul Daniel David spune că după așa-zisul peer review a păstrat în răspuns, din textul de 23 de pagini, ceea ce era „apărabil din punct de vedere științific”, adică 2 pagini.

Redăm mai jos analiza răspunsului primit de la Ministerul Educației și Cercetării, în forma inițială, masiv cenzurată după cum am arătat, prin comparație cu analiza reală făcută de IȘE, obținută de Edupedu.ro:

La prima întrebare și solicitarea de presă trimisă de Edupedu.ro „1. A fost consultat Institutul de Științe ale Educației în procesul de elaborare a acestor măsuri, fie de către Ministerul Educației, fie de către grupurile de lucru constituite la nivelul Administrației Prezidențiale?”, Institutul de Științe ale Educației (IȘE) a răspuns următoarele, în analiza nepublicată de Minister și obținută de redacție: 

• „Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile noastre au stat la dispoziția celor interesați, fiind publicate pe site-ul instituției și transmise Ministerului Educației și Cercetării”.  

FOTO Primul răspuns IȘE care nu a trecut de cenzura Ministerului Educației și Cercetării:

Ministerul Educației și Cercetării a ales să răspundă însă oficial el la întrebarea de mai sus adresată de Edupedu.ro către Institutul de Științe ale Educației. Răspunsul trimis Edupedu.ro de către MEC pe 18 iulie 2025, în numele cercetătorilor:

• „Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Institutul de Științe ale Educației cu nr. 159/07.07.2025, vă comunicăm următoarele:
• 1. Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat direct în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile ISE, inclusiv cele elaborate la solicitarea internă a Ministerului Educației și Cercetării (de exemplu: analiza privind numărul de ore alocate diverselor discipline și organizarea acestora în Uniunea Europeană), sunt adesea prezentate și public”.

FOTO Răspunsul oficial trimis de Ministerul Educației și Cercetării către Edupedu.ro ca și cum ar fi fost de la IȘE și care înlocuiește răspunsul de mai sus conceput de cercetători:

A doua întrebare adresată de Edupedu.ro către cercetătorii Institutului de Științe ale Educației a întors a doua minciună de la Ministerul Educației și Cercetării condus de Daniel David. Concret, Edupedu.ro a întrebat printr-o solicitare oficială IȘE dacă: „2. A existat, în ultima lună (începând cu perioada imediat următoare alegerilor și până la anunțarea pachetului de măsuri), vreo solicitare oficială către ISE de a furniza date, analize sau puncte de vedere științifice privind impactul acestor decizii?”. Răspunsul IȘE, ascuns până astăzi de MEC, este următorul:

 – „Institutul de Științe ale Educației nu a primit solicitări cu privire la estimarea impactului acestor decizii”. 

FOTO Al doilea răspuns IȘE care nu a trecut de cenzura Ministerului Educației și Cercetării:

Răspunsul oficial trimis Edupedu.ro de către Ministerul Educației și Cercetării pe 18 iulie 2025, la întrebarea pe care noi am adresat-o Institutului de Științe ale Educației:

– „2. Referitor la această tematică de analiză, Institutul de Științe ale Educației nu a elaborat un raport oficial”.

FOTO Răspunsul oficial trimis de Ministerul Educației și Cercetării către Edupedu.ro ca și cum ar fi fost de la IȘE și care înlocuiește răspunsul de mai sus conceput de cercetători:

Întrebările cu numerele 3 și 4 trimise de Edupedu.ro către Institutul de Științe ale Educației întorc un nou răspuns manipulat de la Ministerul Educației și Cercetării, care șterge pasaje din răspunsul cercetătorilor IȘE și adaugă alte elemente. Mai exact, Edupedu.ro a întrebat în solicitarea oficială trimisă către IȘE pe 7 iulie 2025 următoarele: „3. Pe baza studiilor disponibile și a expertizei interne a ISE, ce efecte pot fi anticipate ca urmare a aplicării acestor măsuri?

– Cum sunt afectate calitatea predării, echitatea în educație, motivația profesorilor și accesul elevilor la educație de calitate?

– Ce efecte de domino pot apărea, inclusiv în ceea ce privește organizarea rețelei școlare, riscurile de segregare, deficitul de resurse umane sau actul managerial în unitățile comasate?

4. Există în literatura de specialitate sau în cercetările realizate de ISE recomandări care susțin sau, dimpotrivă, contrazic direcția acestor politici publice recente? În măsura în care este posibil, vă rugăm să ne transmiteți orice referinte la documente publice sau studii relevante elaborate de ISE sau alte institutii de cercetare care ar putea aduce claritate asupra acestor chestiuni”.

Ministerul Educației preia în răspunsul referitor la Norma didactică și plata cu ora aproape tot răspunsul IȘE, la care MEC face următoarea adăugire: scăderea tarifului brut pe oră suplimentară are loc în contextul în care „înainte tariful [era] aproximativ dublu față de ora din timpul de lucru (40 de ore săptămânal)”.

În răspunsul MEC care preia parte din capitolul „Datele internaționale și naționale privind norma didactică și timpul alocat predării” realizat de cercetătorii IȘE la solicitarea Edupedu.ro, Ministerul șterge următorul paragraf din raportul cercetătorilor: „Conform Eurydice (2021), valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână, cu un minimum de 14 ore în țări precum Croația, Polonia, Finlanda și maximum de 26 de ore în Ungaria. Majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”. 

FOTO Fragmentul din răspunsul IȘE către Edupedu.ro care nu a trecut de peer-review-ul Ministerului Educației și Cercetării:

La același răspuns privind datele internaționale și naționale privind norma didactică, MEC șterge și următorul paragraf din răspunsul cercetătorilor IȘE: „Datele internaționale arată, de asemenea, că există o varietate de modele privind distribuția orelor totale de lucru ale profesorilor între activități didactice și non-didactice. O analiză privind învățământul secundar inferior din Europa (echivalentul gimnaziului) arată că predarea constituie în medie 46,8% din activitățile unui profesor, în timp ce planificarea/pregătirea lecțiilor și corectarea lucrărilor ocupă până la 25% (Eurydice, 2021).”

FOTO Un alt fragment din răspunsul IȘE către Edupedu.ro care nu a trecut de peer-review-ul Ministerului Educației și Cercetării:

De remarcat că în România cele 18 ore prevăzute până la Legea-Bolojan ca normă didactică pe săptămână din totalul de 40 de ore pe săptămână cât este timpul de lucru al profesorilor reprezintă 45% din activitățile unui profesor dedicate predării, foarte aproape de media europeană de 46,8% ștearsă de Minister din evidențele IȘE.

Ministerul Educației și Cercetării șterge din raportul IȘE trimis către presă și următoarele exemple de politici aplicate de state europene pentru plata orelor suplimentare: 

„Se pot însă identifica următoarele tipuri de politici și exemple:

– sume fixe pe oră, actualizate periodic – în Germania, sistemul de plată cu ora este fix (tarif pe oră) și reglementat la nivel federal, și variază între 23,47 și 40,39 euro, în funcție de grupa de salarizare în care este încadrat profesorul (Ministerium für Schule und Bildung des Landes Nordrhein-Westfalen, 2025);

– tarif procentual din salariu lunar/anual – în Franța, orele suplimentare ale profesorilor din învățământul secundar sunt reglementate prin sistemul HSA (heures supplémentaires année) și HSE (heures supplémentaires effectives). Pentru a asigura acoperirea orarului școlar, o parte din sistemul HSA poate fi obligatoriu pentru fiecare cadru didactic al școlii și este plătit cu 20% peste tariful de bază (aproximativ 1.462 euro/an); altă parte din norma HSA este contractată prin voluntariat remunerat (1.219 euro/an). HSE-urile au valori de aproximativ 40 euro/oră. Potrivit celei mai recente note statistice DEPP (Baradji, 2025), în anul școlar 2023-2024, 88% dintre profesori au cel puțin o normă HSA”. 

FOTO Fragmentul cu plata cu ora în Germania și Franța, eliminat de Ministerul Educației și Cercetării din răspunsul pregătit de IȘE pentru Edupedu.ro:

La capitolul „Posibile efecte negative” ale creșterii normei didactice și diminuării tarifului de plata cu ora, Ministerul Educației și Cercetării șterge din răspunsul IȘE redirecționat de MEC către Edupedu.ro majoritatea efectelor menționate de cercetători. Lista integrală a acestor posibile efecte negative, în concepția IȘE: 

• „diminuarea tarifului la plata cu ora poate conduce la accentuarea percepției carierei didactice ca fiind o alegere mai puțin atrăgătoare pentru debutanți;
• pot apărea dificultăți în recrutarea și menținerea în învățământ a cadrelor didactice calificate, mai ales în mediul rural și în școlile cu performanțe scăzute;
• măsurile pot să adâncească penuria de profesori calificați, în special la disciplinele STEM;
• se accentuează dificultățile de acoperire a normei didactice pentru disciplinele prevăzute cu o oră/săptămână în planurile-cadru, în special în mediul rural și în școlile mici;
• extinderea numărului de ore de predare solicită din partea profesorilor un timp mai mare pentru activitățile de pregătire a lecțiilor, evaluare a rezultatelor elevilor. Concomitent, se reduce timpul rămas pentru activități nondidactice (ex. activități extrașcolare, educație remedială, colaborare în echipe de profesori, mentorat etc.) ce au rol important pentru creșterea calității procesului didactic;
• un număr mai mare de ore de predare poate conduce la suprasolicitare, stres, oboseală, aspecte care pot afecta starea de bine a profesorilor și calitatea activității lor didactice”.

Recomandările făcute de cercetătorii IȘE la același punct privind norma didactică și plata cu ora sunt șterse în integralitatea lor de către Ministerul Educației și Cercetării, în răspunsul trimis Edupedu.ro. Printre recomandările făcute de cercetători se numără și „Instituirea unui mecanism de monitorizare statistică privind orele suplimentare de predare, gestionat de Ministerul Educației, care să înregistreze indicatori‐cheie privind: numărul de ore plătite, distribuția pe niveluri de învățământ și discipline, costul bugetar, ponderea în salariul total și anumite efecte în plan educațional. Acest sistem ar permite factorilor de decizie să evalueze periodic impactul financiar și pedagogic al orelor suplimentare, să identifice zonele cu suprasarcină sau deficit de personal și să calibreze politicile de normare, salarizare și recrutare, pe baza unui sistem de date”.

Recomandările IȘE, șterse de MEC:

• „Asigurarea unui echilibru predare vs. alte activități care intră în norma profesorului, pentru a limita presiunea directă a altor responsabilități și identificarea unor modalități prin care școlile pot aloca timp concret pentru activități de planificare, evaluare, sprijin suplimentar al elevilor.
• Reducerea volumului de activități administrative care revin profesorilor, pentru diminuarea surselor de stres profesional și pentru valorificarea orelor alocate activităților non-didactice cu prioritate pentru a susține pregătirea și calitatea predării, analiza datelor privind învățarea, oferirea de feedback și suport pentru elevi.
• Implementarea la nivelul școlii a unui sistem de recunoaștere a orelor alocate activităților non-didactice care fac parte din norma profesorului, pentru evitarea supraîncărcării birocratice, recunoașterea «muncii invizibile» și orientarea către activități de colaborare, mentorat şi formare continuă.
• Flexibilizarea obligației cu privire la numărul de ore/credite de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, în acord cu media europeană, pentru a reduce timpul necesar a fi alocat formării continue obligatorii și formalismul care apare cu privire la participarea la cursuri.
• Instituirea unui mecanism de monitorizare statistică privind orele suplimentare de predare, gestionat de Ministerul Educației, care să înregistreze indicatori‐cheie privind: numărul de ore plătite, distribuția pe niveluri de învățământ și discipline, costul bugetar, ponderea în salariul total și anumite efecte în plan educațional. Acest sistem ar permite factorilor de decizie să evalueze periodic impactul financiar și pedagogic al orelor suplimentare, să identifice zonele cu suprasarcină sau deficit de personal și să calibreze politicile de normare, salarizare și recrutare, pe baza unui sistem de date”.

De la acest capitol, restul de 16 pagini din răspunsul formulat de Institutul de Științe ale Educației la întrebările Edupedu.ro privind modificarea burselor școlare, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, concedierea a aproximativ 900 de directori, creșterea numărului de elevi per clasă/grupă – sunt șterse de ministrul David în răspunsul redirecționat redacției și înlocuite cu trimiteri răzlețe la diverse alte studii publicate sau la declarațiile anterioare ale ministrului.

Documentul de 2 pagini trimis de Ministerul Educației către Edupedu.ro pe 17 iulie 2025, ca răspuns la solicitarea făcută pe 7 iulie:

DOCUMENTUL INTEGRAL Răspunsul Institutului de Științe ale Educației (IȘE) conceput la solicitarea Edupedu.ro cu analiza măsurilor fiscal-bugetare în educație prevăzute de Legea Bolojan (analiză ascunsă de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David):

Foto: ID 357739928 © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Opriți cenzura și falsificarea datelor de la vârful Educației! Ministrul David trebuie să plece

Ce este „Peer-review-ul” și de ce un răspuns la o solicitare de presă nu are nevoie de așa ceva / Cum a fost folosit ca pretext pentru cenzură un concept fundamental din știință și ce nu stă în picioare în explicațiile ministrului Educației și Cercetării Daniel David în cazul IȘE, plus rezumat în limba engleză

Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ

Derapaj grav la Ministerul Educației: în loc de punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației pe măsurile din Legea Bolojan, am primit un răspuns politic de la Minister. Răspunsul MEC reproduce declarații recente ale ministrului Daniel David, nu analiza cercetătorilor IȘE

EXCLUSIV Ministrul Educației Daniel David admite că va verifica dacă răspunsul transmis presei în numele Institutului de Științe ale Educației a fost cenzurat: „Dacă n-a fost asumat de conducerea IȘE, voi verifica cine a intervenit și voi lua măsuri”

EXCLUSIV Daniel David anunță că blochează de acum înainte un institut de cercetare – IȘE – să mai răspundă independent solicitărilor presei. Ministrul Educației și Cercetării confirmă că a cenzurat răspunsul transmis în numele Institutului de Științe ale Educației către Edupedu.ro și nu publică nici acum analiza cercetătorilor asupra măsurilor din Legea Bolojan

EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație