Mai multe magazine mari din București au rămas cu rafturile goale, la începutul acestei săptămâni, pe fondul isteriei mediatice legate de coronavirus. Care sunt mecanismele care i-au determinat pe români să-și facă provizii, chiar înainte să fi fost confirmat primul caz de coronavirus? “Arată că sunt prizonierii unor reacții automate, nu a unei gândiri reflexive și fondul vine pe caracteristica noastră de a interpreta incertitudinile ca pericole”, a declarat pentru Edupedu.ro psihologul Daniel David.
Profesor de psihologie clinică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și prorector pe cercetare, Daniel David a explicat pentru Edupedu.ro de ce am asistat la magazine golite în viteză, în București, după apariția informațiilor cu privire la răspândirea noului coronavirus în Italia.
Rep: Care sunt resorturile care îi determină pe oameni să golească rafturile, pe fondul isteriei mediatice legate de noul coronavirus?
Daniel David: Arată că sunt prizonierii unor reacții automate, nu a unei gândiri reflexive și fondul vine pe caracteristica noastră de a interpreta incertitudinile ca pericole. Nu vedem incertitudinile pur și simplu ca incertitudini. Uneori, o incertitudine poate fi văzută ca oportunitate, nu este cazul, dar aici este doar o incertitudine.
Problema este că avem incertitudinea combinată inclusiv cu ideea de fake news. În astfel de cazuri, trebuie să citim numai informațiile date de instituțiile de încredere și de jurnaliștii de încredere, pentru că componenta de fake news poate transforma o realitate medicală obiectivă într-una subiectivă de tip catastrofic.
Când faci interpretări catastrofice, intri în panică și când vezi că unul merge și cumpără nu știu ce, mergi și tu și toată lumea.
Rep: Sunt amplificate reacțiile românilor de trecutul comunist, avand în vedere că înainte de a apărea primul caz de coronavirus magazinele deja erau pustiite?
Daniel David: Nu știm asta. Eu, când am descris acel profil psihocultural, nu am putut să mă duc în spate suficient de mult, pentru că nu am avut date din acea perioadă.
Aici, ca ipoteză, cred că trecutul comunist a putut amplifica. Nu știu dacă a determinat această situație, dar a putut amplifica.
Rep: În cât timp se resoarbe situația aceasta?
Daniel David: Se resoarbe în condițiile în care încercăm să nu mai punem lupa sau să nu maximizăm negativul. Există și o parte pozitivă, cum ar fi că mortalitatea în comparație cu alte crize din anii trecuți este mai mică, partea pozitivă este că te poți vindeca, tot parte pozitivă este că cei mici sunt mai protejați. Dacă am reuși în spațiul public să transmitem aceste mesaje în această dimensiune, să nu mai maximizăm negativul, atunci cred că și panica ar fi mult mai restrânsă și nu ar apărea astfel de reacții în unele magazine.
Nu e o criză în România, deocamdată. Dar dacă vom continua să tot vorbim și să catastrofizăm, s-ar putea să o creăm. Vorbesc de cei care merg cu fake news-uri și maximizează negativul și minimizează pozitivul.
Citește și:
Alexa Stănescu
Redacția
Cristian Pantazi
Matei Pop
1 comment
Daniel David,
Esti Profesor de Psihologie Clinica si nu stii ca cea mai mare parte a oamenilor NU AU REFLEXIVITATE decat in ocazional si foarte putin? Intrebare de fond: cat de mult intelegi stiinta de fapt?
Uite chiar aici pe Edupedu, in raportul PISA: doar 9% pot distinge intre un fapt real si o opinie (capacity to distinguish between fact and oppinion) intr-un context de complexitate moderata (nici banala, dar nici super-complexa): https://dev.edupedu.ro/invatamantul-romanesc-vazut-prin-ochi-internationali-o-descriere-nemiloasa-de-la-seful-educatiei-oecd-ce-fac-sistemele-cele-mai-performante-ale-lumii-iar-in-romania-se-face-cel-mult-pe-hartie/
Nu are legatura cu psihologia unui popor anume, ci cu distributia statistica a capacitatii si obisnuintei reflexivitatii in orice populatie umana (iar distributia inteligentei – de exemplu cea masurata de IQ – urmeaza in mare parte aceasta distributie, logic). Doar un mic procent de oameni utilizeaza reflexivitatea pentru a gestiona situatiie percepute a fi (mai) complexe (decat cele zilnice). Prin urmare, ce conteaza sunt propensitatile generale – si astea variaza geografic si nu neaparat conform distiinctiilor cultural-politice. Unele populatii sunt mai haotice si galagioase, altele sunt mai organizate si calme. Ce este la Bucuresti nu este neaparat si la Iasi sau Cluj.