Daniel David, de ce au golit românii rafturile pe fondul ‘isteriei coronavirus’: Sunt prizonierii unor reacții automate, pe fondul caracteristicii noastre de a interpreta incertitudinile ca pericole

16.308 vizualizări
Daniel David / Foto: danieldavidubb.wordpress.com
Mai multe magazine mari din București au rămas cu rafturile goale, la începutul acestei săptămâni, pe fondul isteriei mediatice legate de coronavirus. Care sunt mecanismele care i-au determinat pe români să-și facă provizii, chiar înainte să fi fost confirmat primul caz de coronavirus? “Arată că sunt prizonierii unor reacții automate, nu a unei gândiri reflexive și fondul vine pe caracteristica noastră de a interpreta incertitudinile ca pericole”, a declarat pentru Edupedu.ro psihologul Daniel David.

Profesor de psihologie clinică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și prorector pe cercetare, Daniel David a explicat pentru Edupedu.ro de ce am asistat la magazine golite în viteză, în București, după apariția informațiilor cu privire la răspândirea noului coronavirus în Italia.

Rep: Care sunt resorturile care îi determină pe oameni să golească rafturile, pe fondul isteriei mediatice legate de noul coronavirus?
Daniel David: Arată că sunt prizonierii unor reacții automate, nu a unei gândiri reflexive și fondul vine pe caracteristica noastră de a interpreta incertitudinile ca pericole. Nu vedem incertitudinile pur și simplu ca incertitudini. Uneori, o incertitudine poate fi văzută ca oportunitate, nu este cazul, dar aici este doar o incertitudine.

Problema este că avem incertitudinea combinată inclusiv cu ideea de fake news. În astfel de cazuri, trebuie să citim numai informațiile date de instituțiile de încredere și de jurnaliștii de încredere, pentru că componenta de fake news poate transforma o realitate medicală obiectivă într-una subiectivă de tip catastrofic.

Când faci interpretări catastrofice, intri în panică și când vezi că unul merge și cumpără nu știu ce, mergi și tu și toată lumea.

Rep: Sunt amplificate reacțiile românilor de trecutul comunist, avand în vedere că înainte de a apărea primul caz de coronavirus magazinele deja erau pustiite?
Daniel David: Nu știm asta. Eu, când am descris acel profil psihocultural, nu am putut să mă duc în spate suficient de mult, pentru că nu am avut date din acea perioadă.

Aici, ca ipoteză, cred că trecutul comunist a putut amplifica. Nu știu dacă a determinat această situație, dar a putut amplifica.

Rep: În cât timp se resoarbe situația aceasta?
Daniel David: Se resoarbe în condițiile în care încercăm să nu mai punem lupa sau să nu maximizăm negativul. Există și o parte pozitivă, cum ar fi că mortalitatea în comparație cu alte crize din anii trecuți este mai mică, partea pozitivă este că te poți vindeca, tot parte pozitivă este că cei mici sunt mai protejați. Dacă am reuși în spațiul public să transmitem aceste mesaje în această dimensiune, să nu mai maximizăm negativul, atunci cred că și panica ar fi mult mai restrânsă și nu ar apărea astfel de reacții în unele magazine.

Nu e o criză în România, deocamdată. Dar dacă vom continua să tot vorbim și să catastrofizăm, s-ar putea să o creăm. Vorbesc de cei care merg cu fake news-uri și maximizează negativul și minimizează pozitivul.

Citește și:

 


1 comment
  1. Daniel David,
    Esti Profesor de Psihologie Clinica si nu stii ca cea mai mare parte a oamenilor NU AU REFLEXIVITATE decat in ocazional si foarte putin? Intrebare de fond: cat de mult intelegi stiinta de fapt?

    Uite chiar aici pe Edupedu, in raportul PISA: doar 9% pot distinge intre un fapt real si o opinie (capacity to distinguish between fact and oppinion) intr-un context de complexitate moderata (nici banala, dar nici super-complexa): https://dev.edupedu.ro/invatamantul-romanesc-vazut-prin-ochi-internationali-o-descriere-nemiloasa-de-la-seful-educatiei-oecd-ce-fac-sistemele-cele-mai-performante-ale-lumii-iar-in-romania-se-face-cel-mult-pe-hartie/

    Nu are legatura cu psihologia unui popor anume, ci cu distributia statistica a capacitatii si obisnuintei reflexivitatii in orice populatie umana (iar distributia inteligentei – de exemplu cea masurata de IQ – urmeaza in mare parte aceasta distributie, logic). Doar un mic procent de oameni utilizeaza reflexivitatea pentru a gestiona situatiie percepute a fi (mai) complexe (decat cele zilnice). Prin urmare, ce conteaza sunt propensitatile generale – si astea variaza geografic si nu neaparat conform distiinctiilor cultural-politice. Unele populatii sunt mai haotice si galagioase, altele sunt mai organizate si calme. Ce este la Bucuresti nu este neaparat si la Iasi sau Cluj.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Generația 2023. Aproape 20% dintre elevii care au intrat în școala primară acum nouă ani nu au mai ajuns să susțină Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Unde sunt 38 de mii de copii

Elevii care au terminat clasa a VIII-a în iunie 2023 și care susțin în aceste zile Evaluarea Națională au intrat în clasa pregătitoare în anul școlar 2014-2015. Potrivit potrivit datelor…
Vezi articolul

Profesorul anonim: Anul acesta îmi termin doctoratul în filologie. Voi fi un profesor doctor care va sta acasă. Pentru că așa doriți dumneavoastră, domnule ministru. Pentru că așa a decis guvernul, să înceapă cu noi, oamenii care iubesc copiii. Nu politicienii sunt în stare să vă salveze copiii!

Sunt profesor. De 12 ani slujesc sistemul de învățământ. În realitate, sunt profesor de când mă știu, așa cum mulți colegi de-ai mei încearcă să fie. Nu am luptat să…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Ce poate face inteligența artificială? Avertisment OECD: Cine decide în educație și piața muncii să aibă un tablou complet al capacităților reale IA: doar astfel ar permite ca abilitățile umane și tehnologia să fie complementare, nu concurente

Decidenții în orice domeniu, inclusiv în cel al educației, trebuie să știe limpede ce pot să facă sectoare tehnologice de vârf, precum inteligența artificială și robotica, atrage agenția Organizația pentru…
Vezi articolul