Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David ,a spus ca reforma curriculară de la liceu trebuie să se finalizeze, indiferent de ministru. „Orice ministru va veni trebuie să încheie reforma curriculară”, a declarat David, în conferința de prezentare a raportului QX de diagnostic pentru educația și cercetarea din România, luni, 19 mai.
Ministrul a făcut această declarație în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern, după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale; după demisia premierului Ciolacu și a cabinetului său pe 5 mai, doar miniștrii PNL au rămas în guvern, inclusiv Daniel David, care, deși nu e membru de partid, este susținut de liberali.
- Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost publicate în consultare publică de Ministerul Educației vineri seară, 31 ianuarie. Documentul care conține propunerile de număr de ore la fiecare disciplină și specializare de liceu a fost prezentat de Edupedu.ro aici.
„Orice ministru care va veni trebuie să încheie reforma curiculară la nivelul liceului. Dacă nu face lucrul acesta, ne batem joc de potențialul de inteligență și de creativitate pe care tinerii din România îl au”, a spus ministrul Educației.
Ministrul Educației a precizat după ce au fost lansate planurile că în luna mai iunie urmează să anunțe forma finală a planurilor cadru care au fost în dezbatere publică mai multe săptămâni și discutate cu profesori și elevi în patru mari centre universitare.
În prezent, guvernul din care face parte ministrul Educației, Daniel David, este unul interimar, după ce Marcel Ciolacu și-a dat demisia pe 5 mai.
Redăm intervenția integrală al ministrului Educației și Cercetării, Daniel David:
Daniel David: „Am să vă spun și eu astăzi părerea mea. Sigur, că părerea se bazează oarecum și pe pregătirea pe care o am, pe studiile pe care le-am analizat, dar eu cred că dincolo de multe explicații posibile despre de ce funcționează lucrurile prost, eu cred că elementul cheie, elementul esențial, ține de curriculum, metodele de predare și manuale. Altfel spus, ține de planurile-cadru, de programe, de metodele de predare și de cum avem manuale.
De aceea, orice ministru care va veni trebuie să încheie reforma curiculare la nivelul liceului. Dacă nu face lucrul ăsta, ne batem joc de potențialul de inteligență și de creativitate pe care tinerii din România îl au.
În zona de curriculum, cu siguranță, știu că o să fie multe discuții cu specialiști în domenii, dar mă aștept să fie parte din soluție, nu din problemă. În zona de curiculum trebuie să predăm mai puțin, dar mai relevant și cu impact mai mare pentru competențele pe le dorim în cazul copiilor.
Astfel încât aș vrea ca discuția să meargă în această direcție. Când vorbim despre ore, discipline și încărcătura curriculară, iar numărul de ore ar trebui să nu iasă din logica unei medii la nivel european, asta e bench-mark-ul, (n. red obiectiv) nu vreau minimal. Nu mai putem să fim vârf de lance prin câte discipline și câte ore un m-aș fi acceptat acest lucru.
Nu era o problemă, dacă vedeam că încărcătura curriculară atât de mare produce niște absolvenți extraordinar de buni. Am fi bătut Singapore sau Finlanda, în toate rankingurile internaționale. Nu este cazul. Curriculum: La nivel de programe cred că trebuie să ieșim, a mai spus acest lucru, din logica ora și lecția. În lege este trecut acest lucru, ceea ce este un lucru bun, că 25% din timpul alocat unei discipline trebuie să fie gândit pe altceva, adică tot pe acel conținut, dar într-o logică de consolidare remedială și de utilizare în viața de zi cu zi, adică exact în zonele unde stăm foarte prost la testarea PISA și va trebui să regândim practic toate programele, în această logică.
Manualele: Va fi foarte multă lucru. Odată ce gândim programele, va trebui să regândim manualele și în format clasic, și în format online, și în funcție de domeniu.
De asemenea, trebuie să gândim manualele să fie în conexiune, o serie de sarcini auxiliare care să implice metodologie și tehnologii moderne, inclusiv gaming. Dacă vrei să-i ții pe copii în manuale și în diverse conținuturi. Când vorbesc de tehnologie, evident că eu sunt foarte atent la utilizarea ei în context etic, astfel încât să fie sigură metodologia sau tehnologia pentru copii și de acceptabilitate socială, adică să poți să alegi dacă utilizezi tehnologia sau nu. Să nu rămâi într-o logică în care cineva ți-o impune.
Metodele de predare trebuie adaptate dincolo de formulele clasice pe care le are avem și care pot să funcționeze în diverse contexte. Cine nu va utiliza metodele noii revoluții industriale, metode care să se bazeze pe tehnologie, pur și simplu va deveni după mine un muzeu, ca să nu spun o rezervație. Iar copiii o să-și facă educația altundeva și după aceea noi o să ne speriem că cine sunt copiii, unde s-au format și de ce cred aceste lucruri”.
Informații de context
Cei trei miniștri liberali – Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca – propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis, au abandonat reformarea curriculumului pentru liceu și au amânat pe toată durata mandatelor lor între 2019 și decembrie 2024 orice îmbunătățire a parcusului liceal al acestei generații. Generația care a susținut acum simularea examenului de Bacalaureat este aceeași care, în școala primară și gimnazială, a urmat un curriculum nou, centrat pe formarea și dezvoltarea competențelor, și care ar fi trebuit să continue reforma curriculară și în liceu, a scris Edupedu.ro. Generația care a susținut acum simularea examenului de Bacalaureat este aceeași care, în școala primară și gimnazială, a urmat un curriculum nou, centrat pe formarea și dezvoltarea competențelor, și care ar fi trebuit să continue reforma curriculară și în liceu, a scris Edupedu.ro. După 9 ani de reformă curriculară aplicată, Ministerul Educației nu a reușit însă să finalizeze planurile-cadru și programele școlare pentru ciclul secundar superior, iar reforma a fost întreruptă.
Daniel David a lansat planurile cadru pentru liceu în dezbatere publică pe 31 ianuarie și au urmat apoi dezbateri în 4 mari centre universitare din țară. Vezi aici ce au propus profesorii la dezbateri.
Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.
Propunerile ministerului au adus o serie de critici în rândul profesorilor în special în privința orelor de istorie sau Geografie. După discuții și multe reacții ale specialiștilor, ministrul a anunțat că va face unele modificări. De exemplu, „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu, după ce s-a întâlnit cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere din anul școlar 2026-2027, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării. Dacă va fi așa, elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor avea orarul făcut pe baza acestor noi planuri-cadru și vor susține în 2030 primul Bacalaureat modificat, pe baza actualei legi a educației.
Potrivit ministerului în luna mai-iunie ar trebui să fie gata varianta finală a planurilor cadru și apoi vor urma programele școlare, manualele și formarea profesorilor.
Legea Educației prevede în prezent că elevii care sunt acum în clasa a VIII-a ar trebui să intre pe curriculum nou, în clasa a IX-a. Adică în septembrie acest an ar fi trebuit să fie gata planurile-cadru, programele, manualele și profesorii să fie formați. Amânarea cu un an, anunțată de ministrul Educației, Daniel David, ar însemna că elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor învăța pe noul curriculum.
Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis.
Or, la nivel de liceu, lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an, sub diverse pretexte, în condițiile valului de alegeri programate în 2024 – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, o ultimă țintă propusă pentru punerea lor în consultare fiind ianuarie 2025.
Foto: © Yanlev | Dreamstime.com /
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Dezvoltăm instrumente de monitorizare a curriculumului, spune Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației: Încă avem un examen de bacalaureat care seamănă extrem de mult cu cel din 1995
Noile planuri-cadru de liceu să se aplice din septembrie 2027, cere Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, după ce profesorii sunt formați, pentru ca „impactul pe norme să fie minim”
Dacă am adapta predarea, sigur rezultatele la PISA ar fi altele, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu
Lucrul la standardele naționale de evaluare a elevilor ar urma să înceapă în iulie 2024, în proiectul RECRED, după ce proiectul european STANDEV a fost abandonat pe ascuns de Ministerul Educației / Bogdan Cristescu, secretar de stat: Este un proiect extrem de important de care ținem cu dinții
Dacă am adapta predarea, sigur rezultatele la PISA ar fi altele, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu
Planuri-cadru 2025. Secretarul de stat Bogdan Cristescu, către profesori: Avem încredere în voi, propuneți opționale într-o marjă clară. Noi venim cu oferta națională, aducem și instrumente de formare, ca să vă susținem. Vom avea și instrumente de monitorizare, inclusiv pentru colegii directori
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
Redacția
2 comments
de batut joc de potentialul de inteligenta si creativitate ati fost primul care si-a batut joc atunci cand ati anuntat ca elevii olimpici sa isi dea singuri burse din premiile castigate…nu aveti nici un strop de rusine
sa fie reforma, dar nu de dragul reformei!
adică, ce ai făcut d-ta, care te răzgândești de la o zi la alta și rapoarte chix