Daniel David: PNL și USR au câștigat la limită, însă le spun să fie atenți: Trebuie să acopere zona de pensionari și de sărăcie, nimeni nu trebuie lăsat în urmă

2.392 de vizualizări
Daniel David / Foto: Digi24.ro
„PSD s-a rebrenduit ca un partid care merge pe ideea de Românie tradițională, dar o Românie tradițională integrată în Europa. Probabil de aceea au pierdut la procente, iar zona puternic tradițională a mers către AUR”, spune psihologul Daniel David. Într-o analiză pentru Edupedu.ro a rezultatelor din alegerile parlamentare, David a declarat că ele „arată fotografia României” care se află în lupta dintre cele 2 paradigme: „o paradigmă a modernității – care este reprezentată de PNL și USR -, și o paradigmă care încă se definește în zona de tradiționalism, în care se regăsesc PSD și AUR”.

Autor al monografiei “Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor” și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David a precizat că „uitându-mă la ce se întâmplă în zona care vorbește despre modernizarea României, ea a câștigat la limită și are șansa să încerce să facă ce s-a angajat. Însă le spun să fie atenți: nimeni nu trebuie lăsat în urmă, trebuie acoperită zona de seniori și de sărăcie și să aibă zona de experți intelectuali din afara partidului”.

Rep: Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare vin cu o serie de surprize: cea mai mare este intrarea în Parlament complet pe sub radarul analizelor sociologice a partidului AUR, apoi un absenteism istoric, un PSD la PSD – 29%, PNL – 25% și USR la 15%. Cum comentați aceste rezultate, ce fotografie a României arată ele?

Daniel David: Arată fotografia României de care tot vorbesc de câțiva ani buni, și anume a României care se află în lupta dintre cele 2 paradigme: o paradigmă a modernității – care este reprezentată de PNL și USR -, și o paradigmă care încă se definește în zona de tradiționalism, în care se regăsesc PSD și AUR. Eu mereu am spus că bătălia este foarte strânsă și că va domina modernitatea, dar nu cu mult. Poporul hotărăște, până la urmă, în ce direcție merge și ce vrea să facă. Așa că pentru mine nu a fost o mare surpriză.

Sigur că mi-ar fi plăcut ca cei care au vorbit despre modernizarea României să aibă câteva mesaje mai deschise: nu trebuie să uiți că atunci când modernizezi România nu trebuie să rămână nimeni în urmă. Trebuie să ai un mesaj și pentru seniori, și pentru cei săraci, să arăți că ai o elită intelectuală în jurul tău, care îți înțelege valorile și le reflectă în societate. Or, partidele au mers foarte mult pe proprii experți, pe programele politice care au fost destul de bune, dar pentru faptul că nu au prins în zona socială nici măcar tinerii nu au ieșit la vot.

PSD s-a rebrenduit ca un partid care merge pe ideea de Românie tradițională, dar o Românie tradițională integrată în Europa. Probabil de aceea au pierdut la procente, iar zona puternic tradițională a mers către AUR.

Uitându-mă la ce se întâmplă în zona care vorbește despre modernizarea României, ea a câștigat la limită și are șansa să încerce să facă ce s-a angajat. Însă le spun să fie atenți: nimeni nu trebuie lăsat în urmă, trebuie acoperită zona de seniori și de sărăcie și să aibă zona de experți intelectuali din afara partidului. 

Rep: Care ar fi explicațiile apariției AUR în parlament, cu un scor atât de mare – 9%, fără să fie prezent masiv în spațiul public mainstream? 

Daniel David: Părerea mea este că a învățat că Facebook pentru anumite generații contează, pentru zona de diaspora contează, că oamenii nu s-au mai regăsit în mesajul marilor partide. Alegătorii AUR se regăseau în logica PSD-ului vechi, dar nu mai este în zona PSD-ului mai nou care s-a rebrenduit și în mod natural s-au adunat toate aceste categorii.

Indiferent ce guvern va fi, pentru a ține România competitivă pe harta globală reforma zero trebuie să fie în educație și partidul aflat la guvernare dacă manageriază înțelept această reformă în spirit european poate să obțină și susținerea opoziției. Nu trebuie să fie o lege a unora împotriva altora. Dacă nu se modernizează zona educației, degeaba facem lucruri în alte domenii. Legea din 2011 a fost foarte bună, dar a fost efectiv mutilată. Trebuie pornit de la arhitectura de atunci, dar a continua în logica din prezent e o greșeală foarte mare. 

Rep: Este vreo legătură între modul în care guvernul a tratat școala în pandemie – închizând-o, și apariția unui partid ca AUR cu un scor de 9%?

Daniel David: Nu, nu cred că există o legătură atât de directă. Cred că mai degrabă asta a putut să aibă un efect asupra unui scor mai scăzut la partidul aflat la guvernare. A afectat deci scorul PNL-ului. România avea nevoie de medici care să spună ce să faci, de psihologi care să spună cum să faci și de comunicatori. Ei au mers pe zona medicală și s-au trezit că de la 40% la început de an au ajuns la 20%.

Rezultatele sunt o poză a României reale. Întrebarea este de ce atât de mulți oameni nu au venit la vot. E clar că mulți de frica pandemiei, dar mulți dintre tineri ar fi susținut o Românie modernă, doar că nu s-au simțit tratați adecvat în perioada asta. 

Rep: Liderii de astăzi ai AUR a susținut anul trecut, vehement, anularea Bacalaureatului. Acum, că au intrat în Parlament, la ce să ne așteptăm?

Daniel David: Au avut revendicări transparente, să ne așteptăm că o să se bată pentru ele. Cât timp nu o să aibă majoritate nu o să poată să le și impună. Totuși, să apreciem că fac transparente lucrurile: știi clar ce vor. Ăsta e un lucru mare în politică. E o bătălie politică și măcar știi la ce să te aștepți. 

Rep: Înaintea alegerilor, politicienii aflați în campanie au discutat pe larg despre o nouă lege a educației. Acum, cu această componență politică a parlamentului, credeți că este posibilă realizarea unei noi legi a educației?

Daniel David: Este obligatorie, fiindcă legea din 2011 a fost mutilată efectiv de-a lungul anilor. Eu cred că dacă se gândește în logica faptului că sistemul educațional din România trebuie să fie bine integrat în spațiul din care facem parte, atât partidele care formează guvernul, cât și partidul mare de opoziție o să găsească multe puncte comune, fiindcă în educație nu sunt multe modele pe care le poți lua și modelele sunt vestice. Poți discuta dacă să te uiți mai degrabă în zona germană, latină șamd, de aceea dacă faci această schimbare într-o logică europeană pentru România poți atrage susținerea și a opoziției. 

Citește și:
Dan Petre, sociolog: Închiderea școlilor și organizarea alegerilor a avut impact mare și a fost sancționat ca dublu limbaj. Pe cei care nu cred în virus i-a activat să iasă. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul / Cei din AUR sunt și cu convingeri religioase, iar BOR a fost în conflict în ultimele săptămâni cu autoritatea medicală
ANALIZĂ Doar 25% dintre tinerii de pe listele electorale au votat la Parlamentare, cea mai scăzută prezență de la alegerile din ultimii 4 ani
LIVE Rezultate parțiale alegeri parlamentare 2020 după numărarea a peste 99,83% din voturi: PSD – 29%, PNL – 25%, USR – 15%, AUR – 9%. Pro România nu intră în Parlament, PMP e la limită
„Surpriza” AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă
HARTĂ Rezultate alegeri parlamentare 2020: Cum și-au împărțit județele PSD, PNL, USR PLUS, UDMR și AUR
Cea mai scăzută prezență din istoria post-decembristă a alegerilor parlamentare: doar 31,84% dintre românii din țară au votat, puțin peste 5,7 milioane


2 comments
  1. Oare de ce nu isi vede dl. David de „modernizarea” UBB ? Care, la fel ca restul universitatilor mioritice, e inexistenta in clasamentele internationale serioase.
    Nu, d-le David, conflictul nu este intre „Modernism” si „Traditionalism” ci intre „Globalism” si „Patriotism”. Sa va dau exemple de țări in care Patriotismul e la cote mult mai inalte dar care, tehnologic, se afla cu zeci de ani inaintea Romaniei ?

  2. sa inteleg ca USR si PNL trebuie sa dea pomenile promise de PSD… hai sa nu…… canta la alta masa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Digitalizarea în educație și formare: „România Educată” e scos în prim plan, într-un profil de țară ce notează lipsa strategiilor pentru competențe digitale și performanțe nesemnificative la nivel european, în pofida resurselor tehnice solide – raport românesc pentru Comisia Europeană

Proiectul „România Educată” este scos în prim plan, ca strategie globală ce include „digitalizarea” în educație, într-un raport european elaborat de specialiști din România, cu privire la situația competențelor digitale…
Vezi articolul

Doar două universități românești au și strategii distincte de dezvoltare durabilă, și măsuri de verificare că strategiile nu rămân doar pe hârtie / Două din cinci universități nu au măsuri de reducere a consumului de hârtie, prin digitalizare – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești

Doar patru universități românești au raportat strategii distincte pentru dezvoltare durabilă și tot patru spun că elaborează rapoarte pentru a vedea cum sunt respectate măsurile asumate, arată o „Analiză privind…
Vezi articolul

OCDE: Sub presiunea inteligenței artificiale, profesorii ar putea fi nevoiți să își concentreze atenția mai mult asupra proceselor de învățare decât asupra rezultatelor imediate ale elevilor – raportul Digital Education Outlook 2026 / România – creștere mare a utilizării AI în rândul tinerilor, dar modestă la nivelul populației generale

Sistemele de inteligență artificială generativă (GenAI), adică acelea care, precum ChatGPT, produc conținut sub formă de text, elemente multimedia sau programe ca răspuns la o întrebare sau o comandă, au…
Vezi articolul
Mircea Miclea, Gabriel Liiceanu, Lazar Vlasceanu, Andreo Cornea, Nicolae Manolescu si Radu Vancu / Foto: Inquam Photos și Arhive personale

BREAKING Scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, care îi cer ministrului Educației „consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților”, reanalizarea proiectelor de legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbateri

O scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, a fost adresată public ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu,…
Vezi articolul