Daniel David: Reformele în educație, cercetare și știință sunt protecția unei Românii euroatlantice

[jp_post_view]
Daniel David / Foto: Edupedu.ro
Cvasi eșecul României euroatlantice la alegerile recente are mai mulți factori, despre care am discutat succint aici. Dar doi sunt fundamentali, și anume (1) slăbiciunea educației și (2) scoaterea științei din centrul discursurilor și practicilor sociale. Pe acest fond a apărut o Românie bizară și izolaționistă, antiștiință și pseudoreligioasă, susținută de „fake news”, teorii conspiraționiste și demersuri (bizare) de pseudoștiință. Din politica științei știm că dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci trebuie să-i distrugi educația/știința!

Pornind de la această analiză, iată, pe scurt, câteva sugestii pentru măsuri pe termen scurt-mediu pentru noul Guvern în domeniul educației-cercetării (măsurile pe termen mediu-lung le voi discuta într-un context mai adecvat):

(1) Reforma principala a țării trebuie să vizeze educația și știința:

  • Educația superioară este cea care formează profesorii care ne educă copiii. Dacă îi formăm prost, educația preuniversitară – în diversele ei forme – nu are cum să funcționeze bine, marcându-ne în prezent și în viitor. Regândirea celor două domenii – preuniversitar și universitar (incluzând formarea pe parcursul vieții) – și a relației dintre ele, pe bază de bune practici europene și internaționale, este fundamentală.
  • Educația superioară formează specialiști și resursă umană calificată. Dacă această formare este de proastă calitate, nu putem fi performanți în funcționarea socială (în diverse domenii).
  • Cercetarea științifică generează cunoaștere, care poate susține apoi (a) inovații incrementale și disruptive, cu impact pozitiv asupra bunăstării oamenilor, și (b) sensuri-semnificații de care are nevoie mintea noastră și care ne protejează de influența pseudoștiinței și de manipulare.

(2) Reunirea ministerelor educației și cercetării, pentru a se coordona mai bine în contribuția lor la dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere. 

(3) Implementarea noilor legi ale educației (derivate din proiectul România educată) și cercetării prin prisma unor acte subsecvente care, în flexibilitatea permisă de legislație, să ne racordeze cu cele mai bune practici europene și internaționale, nu să păstreze instituții și practici care s-au dovedit nefuncționale. Acolo unde este cazul, legile mai pot fi amendate, pentru o mai bună racordare europeană/internațională.

(4) Readucerea științei – printr-un plan strategic – în centrul discursurilor și practicilor sociale, inclusiv politice (ex. ”evidence-based policies”), ca fundament al dezvoltării unei societăți bazate pe cunoaștere.

(5) Finanțare adecvată a acestor domenii strategice pentru națiune.

__________

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), profesor asociat („adjunct professor”) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai în New York, SUA și directorul pentru cercetare al Albert Ellis Institute în New York, SUA. Este evaluator internațional în cercetare și educație, iar în 2019 și 2020 a fost inclus între cei 2% mai citați oameni de știință ai lumii (în sistemul Scopus).

Notă: Textul trimis Edupedu.ro a fost publicat și pe blogul autorului, danieldavidubb.wordpress.com.


1 comment
  1. totul este pro-atlantic in Romania zilelor noastre. chiar si Pacificul.

    lasand gluma la o parte, DD zice el ceva, numai ca ce produce in Romania nu prea e stiinta. 3/4 din toate rezultatele alea nu le reproduce nici dracu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cel mult 22 de elevi în clasă pentru toți anii de școală, ore de gimnaziu organizate nu mai devreme de 9 dimineața, studierea istoriei tuturor marilor religii la ora de Religie, să se reanalizeze examenul la Colegiile naționale – propuneri ale Alianței “O voce pentru Educație”, de modificare a proiectului Legii învățământului preuniversitar

Numărul maxim de elevi într-o clasă ar trebui limitat la 22 și la nivel de gimnaziu și liceu, în loc de 26-28, cât prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar, iar legea…
Vezi articolul

Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

Ministerul Educației și Universitatea din București au omis deliberat datele despre competențele digitale ale elevilor și pe cele care arată cât de rău stă țara noastră la capitolul alfabetizare informațională,…
Vezi articolul

Op Ed / Ștefan Pălărie, senator: Trecerea creșelor la Ministerul Educației, de la primării, declanșează tăieri de venituri de până la 40% pentru personalul de îngrijire și un val de demisii. Domnule ministru, haideți să mai închidem și repararea lucrurilor stricate înainte de a începe să reformăm lucruri noi

Anul școlar 2021/2022 a debutat pe 13 septembrie 2021 cu o reformă amânată ani de zile de miniștrii educației – transformarea creșelor din centre de servicii de îngrijire în unități…
Vezi articolul