Daniel David: România e o țară care vede schimbările viitorului ca pe niște pericole, nu ca pe niște oportunități de dezvoltare

”Într-o lume globală în care lucrurile se schimbă, toate dimensiunile noastre (ca popor-n.a) nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în situația în care suntem și o atitudine de a rămâne cum suntem”, a spus profesorul universitar Daniel David, autorul cărții ”Psihologia poporului român”, potrivit TimpOnline.ro. Acesta a punctat faptul că „suntem o țară care vede schimbările viitorului ca pe niște pericole, nu ca pe niște oportunități de dezvoltare”.

Profesorul David a vorbit despre cele șase atribute psihoculturale pe care le-a analizat pentru a defini psihologia poporului român.

Distribuirea puterii sociale: „Nu mă refer la puterea politică, ci la cum e distribuită puterea socială într-o anumită societate, chiar într-o grădiniță, cum e văzut directorul școlii și așa mai departe. Sunt țări în care puterea socială este distribuită în diverse zone, astfel încât niciuna nu devine foarte puternică, monopolizând controlul societății. Se controlează unele pe altele. În alte țări, puterea este concentrată în mâna unora, astfel încât puțini oameni ajung să conducă mulți oameni. Într-o astfel de cultură în care puterea este concentrată, apare ideea de șef. El e foarte important. E șef, nu e reprezentantul nostru. În cealaltă variantă, este mai degrabă văzut ca un reprezentant al celorlalți, nu ca șeful lor. Pe o scală între 0 și 100, în care valoarea medie este 50, observăm că România are un scor foarte mare de concentrare a puterii sociale, de 90. Este unul dintre cele mai mari scoruri din UE. În sine asta nu e bine sau rău. E pur și simplu o chestiune psihologică”.

Evitarea incertitudinii: ”Sunt anumite țări care privesc viitorul și impredictibilitățile pe care viitorul le aduce ca fiind oportunități de dezvoltare, adică șanse. Alte țări, alte culturi, se uită la viitor și la impredictibilitățile cu care acesta vine ca la un pericol. România are un scor foarte ridicat de evitarea incertitudinii, un scor de 90. Noi suntem o țară care vede schimbările viitorului ca pe niște pericole, nu ca pe niște oportunități de dezvoltare”.

Pragmatism: ”Definit în sensul cum te raportezi la trecut și viitor. Sunt anumite țări care se proiectează în prezent și în viitor, și alte țări care sunt mereu orientate spre trecut pe care îl valorizează uitând de viitor. Aici, România e în jurul unei valorii medii”.

Masculinitatea: ”Definită prin prisma faptului că sunt țări în care competiția și asertivitatea sunt valorizate și acelea sunt țări masculine și altele în care se pune accent pe înțelegere, pe un fel de solidaritate în care fiecare primește câte ceva și e încurajată armonia. Acelea sunt țări feminine. Și aici România are un scor aproape de medie”.

Axa de individualism și colectivism: ”În anumite țări, de obicei grupurile sociale se constituie în logica unei familii mai extinse. Altfel spus, construim grupuri pornind de la relații de cunoștințe, rudenie, prietenii. Acestea sunt societățile colectiviste. Într-o astfel de societate, când generezi astfel de grupuri, de obicei există o solidaritate mare în interiorul grupului, altfel spus ținem unii la alții, dar avem o suspiciune față de cei din afara grupului că ei sunt altfel decât noi, nu sunt de-ai noștri. Sunt alte țări în care grupurile sunt constituite pe bază de valori comune: nu suntem rude, poate nici nu suntem prieteni în prima fază, nu ne cunoaștem foarte bine, dar descoperim că avem valori comune, le punem împreună și constituim grupuri în forma comunităților, nu a colectivelor. Diferența este că, într-un grup de tip comunitar unde există o solidaritate mare în interiorul grupului, ca și în cea colectivistă, există o deschidere mult mai mare față de cei din afara grupului. Oricine din afara grupului care are valori similare nouă este binevenit în grup, nu sunt alții. Este profilul societăților individualiste, dar nu înseamnă egoism, ci că individul autonom cu valorile pe care le conștientizează, pune cu alt individ la un loc valorile și constituie un grup. Unele societăți au profilul individului autonom, iar altele colectivist. România avea în 2015 un profil dominant colectivist”.

Citiți articolul integral pe TimpOnline.ro

Foto: danieldavidubb.wordpress.com