Daniel Funeriu: Să faci programă finlandeză e ușor și ia o lună: o traduci. Dar e și inutil dacă o predă un profesor mediocru sau șpăgar

„Este exclus să avem învățământ de calitate dacă nu se schimbă radical cariera didactică exact după modul prevăzut de Legea educației în varianta sa originară”, scrie fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, pe Facebook. Acesta analizează câteva dintre posibilele schimbări care ar putea aduce îmbunătățiri învățământului, în opinia sa.

Iată mesajul integral:

”Aud zilnic prostii și „soluții miraculoase” și vreau să dau câteva răspunsuri clare:

1) schimbarea cuplului (conţinuturi + manuale) nu va aduce un mare progres dacă nu creștem calitatea profesorilor. Fără acest lucru orice altă măsură nu va da decât rezultate minime. Să faci programă finlandeză e ușor și ia o lună: o traduci. Dar e și inutil dacă o predă un profesor mediocru sau șpăgar. Degeaba ai un Jaguar cu motor de Trabant.

2) Este exclus să realizăm creșterea calității profesorilor dacă nu realizăm trei lucruri concomitent:

a) formare de calitate
b) selecție corectă
c) răsplată adecvată

3) Legea educației în variantă originară prevedea soluții corecte pentru toate aceste elemente, astfel:

a) formare: master didactic numai în cele mai bune universități plus practică la clasă, alături de cei mai buni profesori.

b) selecție: în două etape, astfel:
(i) după finalizarea etapei a) absolventul dă un examen național care-i conferă un „certificat de liberă practică a meseriei (vocației ar spune unii) de profesor”. Astfel statul se asigură că cei care au dreptul de a fi profesori au un o calitate minimală certificată de acel „certificat”.
(ii) după obținerea certificatului profesorul dă concurs pe post LA NIVELUL ȘCOLII, inclusiv cu reprezentanți ai părinților.

Ce părinte normal ar accepta un profesor slab la concurs?

c) răsplată adecvată: legea prevede ca masterul didactic este plătit cu o bursă echivalentă cu salariul de intrare în sistem. E clar că pentru motivare salarizarea trebuie crescută. Pentru a fi la nivelul mediu al OECD (nu în termeni absoluți ci în putere de cumpărare echivalentă) ar trebui să crescă salariile cu 30% în medie. Această creștere poate fi susținută dacă se aplică corect Legea educației referitor la finanțare.

Să fie clar: numai creșterea salariilor nu produce niciun efect in sistem.

Toate aceste elemente (masterul didactic, procedura de selecție, și răsplata adecvată) urmau să intre în vigoare, conform legii, gradual, din iunie 2012. Dar a venit PSD+PNL și au schimbat Toate aceste prevederi, menținând exact aceleași rețete ale eșecului referitoare la resursa umană. În interesul arbitrariului și clientelei de partid, în afara interesului elevilor și părinților. PSD merită și un bonus: au schimbat criteriile (care erau relevante) pentru a ajunge conferențiar și profesor, astfel încât toți pesediștii să ajungă profesori universitari. Cu 20 de articole în Urzica poți ajunge profesor universitar. Cu 3 în Nature nu… Trebuie să ai o minte de pesedist să repeți aceleași prostii și să te aștepți la rezultate diferite.

De aceea spun că în scurt timp educația din România va fi dincolo de reparabil. Raportul OECD referitor la testele PISA arată că principalul element pentru creșterea rezultatelor este calitatea formării și selecției cadrelor didactice. Și acum avem o mare problemă cu resursa umană, care e din ce în ce mai slabă și pentru că profesorii buni (mai avem încă, slavă Domnului) se simt singuri în cancelariile în care personaje dominante sunt dna Blându. Dar în curând, grație PSDului și votanților acestora, în școli și universități vom avea majoritar mediocrități. Care vor umbla, inevitabil, la sistemul de valori al națiunii. Prima valoare pe listă va fi plagiatul. A doua minciuna și abia a treia incompetența.

Mă simt, desigur, responsabil că nu am reușit, politic, să asigur încă un an de implementare a Legii educației prin pierderea guvernării în mai 2012. Chiar dacă nu mai eram eu în funcție, Cătălin Baba continua foarte bine. Puteam să fac mai mult? Probabil. Teoretic da, practic nu cred. Altfel spus, îi rog pe părinți să mă ierte că nu ne-au votat și să se ierte pe ei înșiși că nu au dat copiilor României o șansă.

PS: politicienii îl descoperă periodic pe „profesorul care cere cadouri” sau „bagă pe gât auxiliare”. Îl înfierează (pe bună dreptate) și cer acum să cadă capete. Politicienii care fac asta sunt niște farisei: așa era și când erau ei copii. Chiar nu mai țineți minte că băiatul șefei de la alimentară era avantajat la clasă, iar de băiatul securistului le tremurau genunchii la toți? Responsabili suntem cu toții, iar soluția este tot la noi, și e una colectivă. Tot ei dau la televizor sentințe comunistoide („profesorii sunt elita națiunii”) sau generalizatoare: „profesorii sunt șpăgari”, „profesorii sunt slabi”etc.

Mă dezic!
Avem profesori foarte buni, cum avem și profesori foarte slabi. Avem oameni foarte onești, care au rezistat presiunilor și au făcut bacalaureatul corect. Dar avem și șpăgari. Avem profesori care ajung la fix în clasă, avem și profesori care întârzie 30 de minute. Rolul nostru este să maximizăm numărul celor buni și să-l diminuăm pe cel al celor slabi. Or asta nu se poate face nici cu abrambureli şi nici cu polisibrifuri.

PS: dacă lucrurile ar fi funcţionat în acest făgaş din 2012 am fi avut azi cel puţin 70.000 de cadre didactice foarte bine pregătite în plus faţă de avem acum. Adică aprox. o treime.

PPS: acest text, cu minime modificări, a fost publicat în 2014: Acum e şi mai grav.”