„Îmi doresc un concurs pentru directori de școli care să măsoare leadershipul și nu capacitatea mea de a fi un director care semnează hârtii”, a declarat Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, iar Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L Caragiale din București a spus că își dorește ca „cei care evaluează să fie mai buni și mai pregătiți decât mine”, în cadrul emisiunii InfoEdu de pe 4 ianuarie.
- Concursurile de directori și numirea noilor șefi la Inspectorate au fost lăsate în aer, fără metodologii și fără calendare clare, prin demisia ministrului Daniel David. În ianuarie expiră mandatele a 60% dintre directori.
Cele două directoare au vorbit despre așteptările lor de la viitorul concurs pentru directori de unități de învățământ, care ar trebui să aibă loc în primăvara anului 2026.
Andreia Bodea: Cei care evaluează să fie mai buni și mai pregătiți decât mine
Întrebată ce așteptări are de la concurs, Andreia Bodea a spus că își dorește evaluatori bine pregătiți: „Am o singură dorință de la acest examen, dorință pe care am avut-o înainte de a da toate examenele pe care le-am dat: ca cei care evaluează sau care mă vor evalua pe mine, dacă va fi cazul, și pe colegii mei să fie mai buni decât mine și mai pregătiți decât mine.”
Daniela Orășanu: Îmi doresc un concurs care să măsoare leadershipul, nu capacitatea mea de a fi un director care semnează hârtii
Directoarea Daniela Orășanu a susținut că rolul directorului ar trebui să fie unul de lider educațional, nu doar de administrator. „Îmi doresc ca directorul care vine după examenul acesta să fie cel care este mai mult un lider și nu un manager administrativ, de clădiri, de gestiune, să se ocupe mai mult de leadership educațional, management curricular, leadership pedagogic, o cultură organizațională mai bună, o comunicare cu comunitate”, a spus Daniela Orășanu.
În opinia sa, probele de concurs ar trebui să fie bazate pe situații reale din școli. „Probele de examen pentru acest concurs să fie centrate pe scenarii de practică, studii de caz reale, planuri de dezvoltare școlară, situații-problemă”, a declarat directoarea.
Redăm dialogul despre așteptările privind concursul de directori de școli
Diana Dumitrașcu: Aveți o dorință specială de la acest examen, să fie modificat într-un fel anume lume, având în vedere că dumneavoastră cunoașteți sesiunile precedente?
Andreia Bodea: Am o singură dorință de la acest examen, dorință pe care am avut-o înainte de a da toate examenele pe care le-am dat, ca cei care evaluează sau care mă vor evalua pe mine, dacă va fi cazul, și pe colegii mei să fie mai buni decât mine și mai pregătiți decât mine.
Diana Dumitrașcu: Doamna Orășanu, dumneavoastră, ca director, ce așteptări aveți de la acest concurs? Se discută multe, nu avem încă metodologia. O s-o vedem probabil în următoarea perioadă, dar sunt curioasă, din funcția de director ce așteptare aveți?
Daniela Orășanu: Îmi doresc un concurs care să măsoare, ca să spun așa, leadershipul și nu capacitatea mea de a fi un director care semnează hârtii. Adică, îmi doresc ca directorul care vine după examenul acesta să fie cel care este mai mult un lider și nu un manager administrativ, de clădiri, de gestiune, să se ocupe mai mult de leadership educațional, management curricular, leadership pedagogic, o cultură organizațională mai bună, o comunicare cu comunitate. Directorii să fie susținuți ca lideri și nu doar ca niște administratori.
Probele de examen pentru acest concurs sa fie centrate pe niște scenarii de practică, studii de caz reale, planuri de dezvoltare școlară, situații-problemă.
Am înțeles că, într-adevăr, se renunță cumva la partea aceea de memorare legislativă, ceea ce un lucru foarte bun. Îmi doresc să măsoare calitățile reale de leadership educațional și mai puțin de manager administrativ.
Informații de context despre concursul de directori de școli
- Ministerul Educației și Cercetării a anunțat pe 2 octombrie că pregătește metodologii de „selecție” pentru inspectori și de concurs pentru directori. Amintim că toți inspectorii școlari sunt numiți politic, cel puțin din 2021 până în prezent
- Aș vrea să punem în dezbatere o metodologie spre sfârșitul anului și sunt dispus să analizăm cât de mult îi afectează degrevarea, cum ar fi rezonabil să o facem, a declarat Daniel David, pe 29 octombrie.
- Secretarul de stat Sorin Ion a anunțat pe 17 octombrie că în ianuarie 2026 expiră mandatele a 60% dintre directorii de școli din România.
Redacția
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
17 comments
de la o vreme contabilii au prins gustul puterii . o sa faca casa buna cu lixandru
in rest , minciuna sta cu regele la masa ..
Atâta timp cat inspectorii sunt fără concurs ,directorii să dea concurs ? Și să fie evaluați de inspectorii partidelor de la guvernare ?psd ,usr ,pnl ? O sumedenie de inspectori zac în Isj uri !
Pe grupul local al unui partid ce miroase a cercetarea lui david se caută „directori”…
Despre ce concurs vorbim???
Sunt directori de școli care nu știu să utilizeze SIIIR,dar ei vor sa fie in continuare directori.Multi directori confunda școală cu proprietatea lor, singurul lor obiectiv managerial este să primească cadouri de la subalterni și să și aprecieze subalternii în funcție de cadourile oferite.
trebuie ca sa existe un concurs cu proba scrisa cuprinzatoare si desfiintate comisiile de evaluare cu personal din scoli, primarii, inspectorate si sindicate, pur si simplu pe baza punctajului la concurs sa poata candida la mai multe scoli, asa cum este de pilda la evaluarea nationala, unde apuca postul ala e, ce atatea probleme cu profesorii din scoala, ei trebuie sa-si faca treaba lor iar managerul sa conduca.
Examen,criteriile și barem transparent și numire transparentă.Daca vrem sa ne mai facem bine.
Intrebarea este, vrem sa ne facem bine?
Orice activitate a directorului se bazează pe cunoașterea legislației! Este o mare aiureală să crezi că atunci când va avea de rezolvat rapid o situație, directorul să stea să citească legile și metodologiile alea alambicate făcute de MEC….
Cât timp apartenența la partidul de guvernământ este singurul criteriu real de selecție, nicio altă formă de meritocrație nu va fi recunoscută sau apreciată. Fanteziile celor corupți, celor care legitimează dreptul partidului de a controla funcțiile publice simulând concursurile meritocratice, de a fi percepuți drept valoroși, nu vor înceta niciodată. Păcatele lor, povara lor. Într-un asemenea haos valoric întreținut interesat, nimeni nu mai are încredere în nimic. Nici în educație, nici în diplome, nici în oameni. O lipsă de încredere care favorizează succesul unei clase politice debile, infracționale, nesătule, nesimțite. O clasă politică pentru care democrația este o vulnerabilitate, dar care se laudă cu regimul hibrid și cu proximitatea junk-ului.
Un director nu trebuie să știe legea ci să fie capabil să o interpreteze corect. Unii nici nu au bunăvoița de a o aplica. Orășanu semnează dar știe ce semnează? Nici un cuvânt despre ce iese din fabrica de semnat a Orășencei.
buna ar fi și o evaluare obiectivă a acestor candidați de către colegi. unii nu sunt in stare să vorbească cu oamenii. sunt vindicativi, umilesc, aroganți. multi nu au nimic în comun cu managerul doar cu șeful.
dar câinii latră,caravana trece…
Ați auzit de pensionare, cumva?? Mai lăsați si pe alții, ca nu sunteți de neînlocuit. La diferența de jumatate de secol de vârsta de elevi, cât de zglobii mai puteți fi?
Evaluarea directorilor de școală trebuie să pornească de la o realitate simplă: funcția de director nu este una simbolică, ci una profund operațională. Directorul conduce o instituție publică complexă, cu responsabilități educaționale, administrative, juridice, financiare și manageriale. În acest context, este firesc ca evaluarea sa să fie realizată de persoane direct implicate în procesul de învățământ și în viața reală a școlii.
O comisie de evaluare echilibrată ar trebui să includă un profesor, un reprezentant al primăriei, un elev, un reprezentant al inspectoratului școlar, un reprezentant al sindicatelor și, în funcție de tipul unității de învățământ, un specialist din domeniul relevant: pentru liceele teoretice, un reprezentant al universităților; pentru liceele tehnologice, un reprezentant al mediului de afaceri; pentru cele teologice, un preot; pentru cele vocaționale, un artist; pentru liceele militare, un reprezentant al MApN și așa mai departe. Aceștia sunt actorii care cunosc direct nevoile, constrângerile și specificul școlii și care pot evalua în mod realist capacitatea unui director de a conduce instituția.
Afirmația potrivit căreia evaluatorii ar trebui să fie „mai bine pregătiți” decât directorii este lipsită de sens practic. Nu există, în mod realist, o categorie de „super-specialiști” care să poată evalua toți directorii din România. Nu putem aduce doctori, doctoranzi, postdoctoranzi sau laureați ai premiului Nobel pentru a evalua managementul unei școli. În plus, pregătirea nu se reduce la diplome. Istoria recentă ne-a arătat că acumularea de titluri și certificate nu garantează competența. Există exemple publice de persoane care se laudă cu sute sau mii de diplome ( de exemplu fostul ministru al educației) și care, în funcții de conducere, s-au dovedit profund ineficiente sau nulități. Diplomele, de multe ori, nu spun nimic despre capacitatea reală de a lua decizii corecte și de a gestiona o instituție.
O altă idee problematică este aceea că directorii nu ar trebui evaluați la legislație. Dimpotrivă, legislația este una dintre competențele fundamentale ale unui director. Mulți directori nu cunosc legea educației, nu știu când și cum se aplică sancțiuni, nu cunosc numărul legal de elevi la clasă, nu stăpânesc procedurile de angajare sau de încetare a contractelor de muncă. În practică, acest lucru duce la abuzuri: sancționări incorecte ale elevilor, exmatriculări nelegale, decizii arbitrare în relația cu profesorii. Sunt numeroase cazuri în care directorii sună zilnic la inspectorate pentru clarificări elementare sau deleagă secretariatele să caute și să interpreteze legea, pentru că ei înșiși nu o cunosc.
Evaluarea la legislație nu este un moft. Este un minim necesar. Un director ar trebui să cunoască foarte bine, cel puțin, Legea educației, ROFUIP-ul și Statutul elevului. Nu pentru a bifa o probă la concurs, ci pentru a preveni abuzurile și pentru a lua decizii corecte, legale și asumate.
Concursul pentru funcția de director ar trebui construit plecând de la o listă clară a activităților reale pe care un director le desfășoară într-o lună sau într-un an școlar. O parte importantă a activității este de natură economică și contabilă. Directorul trebuie să știe ce este un bilanț, ce este un inventar, cum funcționează conturile contabile, care sunt conturile de investiții, care sunt cele de reparații, cum se face diferența între tipurile de cheltuieli și care sunt responsabilitățile sale în raport cu acestea. Nu este suficient să semneze documente fără să le înțeleagă.
Pe partea de management, directorul trebuie să știe cum să evalueze corect personalul, cum să angajeze legal și transparent, cum să înceteze un contract de muncă atunci când situația o impune, cum să rezolve conflicte de muncă și cum să gestioneze relațiile dintre angajați. Aceste competențe nu sunt teoretice, ci se manifestă zilnic în viața școlii.
Componenta didactică este la fel de importantă. Directorii sunt și metodiști, participă la inspecții la clasă și evaluează activitatea profesorilor. Nu poți evalua corect un profesor dacă nu stăpânești criteriile de evaluare, metodologia și exigențele didactice actuale. O evaluare superficială sau greșită afectează atât cadrele didactice, cât și calitatea actului educațional.
Un capitol esențial, adesea ignorat, este cel al digitalizării și al raportării. În 2026, este inacceptabil ca un director să nu știe să trimită un e-mail cu atașament, să convertească un document PDF în Word sau invers, să scaneze și să imprime corect un document, să utilizeze o semnătură digitală sau să lucreze, măcar la nivel de bază, în Excel. Sunt directori care nu pot crea sau gestiona documente esențiale precum planul de acțiune al școlii (PDI/PAS), ROFUIP-ul, ROIU sau alte proceduri interne. În aceste situații, sarcina cade pe umerii profesorilor sau ai personalului auxiliar, care, la rândul lor, nu sunt întotdeauna pregătiți pentru astfel de activități.
Toate procedurile din școală trec, în final, prin mâna directorului. El le verifică, le avizează și le semnează. Dacă nu cunoaște legislația și nu stăpânește instrumentele digitale, nu poate garanta legalitatea și corectitudinea acestor documente.
În aceste condiții, evaluarea directorilor trebuie să fie riguroasă, realistă și ancorată în atribuțiile concrete ale funcției. Un concurs bine gândit, construit de specialiști care cunosc din interior sistemul educațional, este nu doar necesar, ci obligatoriu. Doar așa putem avea directori competenți, responsabili și capabili să conducă școlile în interesul elevilor, al profesorilor și al comunității.
Excelent!
Un articol în sine comentariul d-voastră!
Din păcate, se va face cum se știe dintotdeauna, înainte de a se schimba guvernul.
Nr de directori promovați va fi direct proporțional cu apartanența politică a inspectorului general actual numit firește politic.
Politrucii vor fi avantajați și împinși in fața după cum decide partidul sau gașca de interese locală.
Cum?
Simplu.
Prin comisii cu dedicație și o metodologie cu chichițe care să permită avantajarea cui trebuie.
Veșnica soluție folosită de politruci?
Interviul.
Eliminatoriu și care nu poate fi contestat.
Restul sunt vise frumoase.
Eu zic ..cel puțin la nivel de București sa se facă o analiză câți directori predau religia. 😉
De acord cu cele spuse. Dar exista directori care deleaga toate sarcinile birocratice personalului auxiliar si profesorilor, si asteapta doar sa semneze de-a gata actele. Doamne multi sunt asa! Nimeni nu verifica asta! Si… cui te poti plange???
Asta cer și cele 2 doamne. Este penibil că subalternii să cunoască mai bine legislația decât managerul scolii. Dar, legislatia în România se schimba frecvent. Cât de capabil este acel manager sa o traduca? Unii nu sunt capabili.
Ce înseamnă director de școală? Sincer trebuie sa fie o persoana care să știe management. Și de ce sa nu fie evaluat de niste directori din firme private care își doresc absolvenți?
Exista unii profesorași care nu își doresc funcții, prefera sa meargă la ore, dar când vedem că directorul nu știe legislația, când ia decizii aiurea legate de tot parca am vrea sa avem directori competenți.