De ce extrema dreaptă este un pericol major pentru România – Analiză G4Media.ro

188 de vizualizări
Foto: Petru Clej / arhivă personală
Am urmărit recent două documentare pe You Tube, Cine sunt extremiștii (II) realizat de colegul meu Dan Tăpălagă, și George Simion și neolegionarii din Dobrogea, realizat de Info Sud Est, publicație unde lucrează colegii mei Cristian Leonte și Andreea Pavel. Vreau să-i felicit pe scurt pentru calitatea excepțională a acestor materiale, fără nicio exagerare de standarde de presă occidentală.

Cele două documentare sunt complementare, deși nu cred că și-au propus acest lucru. Primul este în fapt un istoric al liderilor politici extremiști din România de după 1990: Corneliu Vadim Tudor, Marian Munteanu, George Simion, Călin Georgescu, Diana Șoșoacă, Claudiu Târziu. Al doilea este o analiză a fenomenului neo-legionar în Dobrogea, locul unde și-a început cariera politică George Simion, candidatul cu mari șanse să devină președinte al României.

Documentarul Cine sunt extremiștii, unde sunt intervievați istorici și analiști de marcă – Vladimir Tismăneanu, Dennis Deletant, Radu Ioanid, Ottmar Trașcă, Marius Cazan, Sorin Ioniță – folosește imagini de arhivă, unele șocante, care relevă o cantitate de ură enormă împroșcată uneori cu mahalagism de liderii extremiști.

Dar poate mai interesant este modul în care este relevată tranziția de la național-comunismul inițial al lui Vadim Tudor, la neolegionarismul fățiș al cuplului Simion – Georgescu și antisemitismul deșănțat ai Dianei Șoșoacă.

Documentarul George Simion și neolegionarii din Dobrogea relevă un aspect mai puțin cunoscut: extremismul de dreapta de la firul ierbii și cum se îmbină el cu religia și paramilitarismul, cu personaje care provin din familii cu trecut legionar, dar și legăturile strânse cu Biserica Ortodoxă, la loc de frunte fiind Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.

Poate că nu e întâmplător faptul că Simion și-a început aici cariera politică, intonând imnuri legionare alături de camarazii locali și că aici, în Dobrogea, el a obținut cel mai bun scor în județul Tulcea – 51,19%, în timp ce în județul învecinat, Constanța, a câștigat 44,29%.

De ce spun că cele două documentare sunt complementare, pentru că succesul extremiștilor de dreapta din România ar fi fost imposibil fără structuri ca cele din Dobrogea, fără sprijin important din partea unor clerici ortodocși și fără o atracție reală pentru valorile legionare.

Este evident faptul că liderii extremiști actuali se inspiră din trecutul interbelic și narațiunea Mișcării legionare, condusă de liderul carismatic Corneliu Zelea Codreanu pe care Simion și Georgescu îl imită, ca să spun că-l maimuțăresc.

Dar ce este poate și mai înfricoșător sunt taberele de instruire neo-legionare, unde foști membri ai Legiunii Străine (care în mod curent se orientează către extrema dreaptă din țările unde provin după terminarea contractului) pregătesc tineri în activități paramilitare.

Citește analiza completă pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tinerii din România își pierd abrupt interesul pentru cariera didactică, semnalează cel mai mare studiu internațional privind profesorii de gimnaziu / Sub 60% dintre cei aflați în primii ani de muncă declară că predarea a fost prima lor opțiune profesională – mult mai puțin decât în cazul profesorilor cu experiență

Opțiunea tinerilor pentru cariera didactică este considerată drept un indicator al satisfacției pe care această profesie o produce, în pofida unor neajunsuri precum cele produse de salarii, reiese din cel…
Vezi articolul

Educația în alegeri 2024. „Competiții” între școli pentru a atrage elevi, școala auto la liceu, dar și măsuri aplicate deja, precum doctorate profesionale sau învățământ dual – printre promisiunile PSD, PNL și USR în programele de guvernare pentru următorii 4 ani / Ce promit partidele pentru Cercetare

Promisiuni bazate pe investiții programate deja, precum cele din PNRR, sau pe măsuri care ar fi trebuit să fie aplicate demult – precum „Masa sănătoasă” pentru toți copiii – și…
Vezi articolul

Înscrierea la Evaluarea Națională e obligatorie pentru școli, dar acestea încalcă legislația și lasă tot mai mulți elevi să dispară din sistem înainte de examen / Circa 540 de clase a câte 26 de elevi nu apar înscrise la evaluare

Înscrierea la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a este una automată, făcută de secretariatul școlii cu supravegherea directorilor, potrivit metodologiei. Legal, regulamentar, toți elevii de clasa a VIII-a…
Vezi articolul