De ce extrema dreaptă este un pericol major pentru România – Analiză G4Media.ro

189 de vizualizări
Foto: Petru Clej / arhivă personală
Am urmărit recent două documentare pe You Tube, Cine sunt extremiștii (II) realizat de colegul meu Dan Tăpălagă, și George Simion și neolegionarii din Dobrogea, realizat de Info Sud Est, publicație unde lucrează colegii mei Cristian Leonte și Andreea Pavel. Vreau să-i felicit pe scurt pentru calitatea excepțională a acestor materiale, fără nicio exagerare de standarde de presă occidentală.

Cele două documentare sunt complementare, deși nu cred că și-au propus acest lucru. Primul este în fapt un istoric al liderilor politici extremiști din România de după 1990: Corneliu Vadim Tudor, Marian Munteanu, George Simion, Călin Georgescu, Diana Șoșoacă, Claudiu Târziu. Al doilea este o analiză a fenomenului neo-legionar în Dobrogea, locul unde și-a început cariera politică George Simion, candidatul cu mari șanse să devină președinte al României.

Documentarul Cine sunt extremiștii, unde sunt intervievați istorici și analiști de marcă – Vladimir Tismăneanu, Dennis Deletant, Radu Ioanid, Ottmar Trașcă, Marius Cazan, Sorin Ioniță – folosește imagini de arhivă, unele șocante, care relevă o cantitate de ură enormă împroșcată uneori cu mahalagism de liderii extremiști.

Dar poate mai interesant este modul în care este relevată tranziția de la național-comunismul inițial al lui Vadim Tudor, la neolegionarismul fățiș al cuplului Simion – Georgescu și antisemitismul deșănțat ai Dianei Șoșoacă.

Documentarul George Simion și neolegionarii din Dobrogea relevă un aspect mai puțin cunoscut: extremismul de dreapta de la firul ierbii și cum se îmbină el cu religia și paramilitarismul, cu personaje care provin din familii cu trecut legionar, dar și legăturile strânse cu Biserica Ortodoxă, la loc de frunte fiind Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.

Poate că nu e întâmplător faptul că Simion și-a început aici cariera politică, intonând imnuri legionare alături de camarazii locali și că aici, în Dobrogea, el a obținut cel mai bun scor în județul Tulcea – 51,19%, în timp ce în județul învecinat, Constanța, a câștigat 44,29%.

De ce spun că cele două documentare sunt complementare, pentru că succesul extremiștilor de dreapta din România ar fi fost imposibil fără structuri ca cele din Dobrogea, fără sprijin important din partea unor clerici ortodocși și fără o atracție reală pentru valorile legionare.

Este evident faptul că liderii extremiști actuali se inspiră din trecutul interbelic și narațiunea Mișcării legionare, condusă de liderul carismatic Corneliu Zelea Codreanu pe care Simion și Georgescu îl imită, ca să spun că-l maimuțăresc.

Dar ce este poate și mai înfricoșător sunt taberele de instruire neo-legionare, unde foști membri ai Legiunii Străine (care în mod curent se orientează către extrema dreaptă din țările unde provin după terminarea contractului) pregătesc tineri în activități paramilitare.

Citește analiza completă pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Avertisment OCDE: Guvernele trebuie să ia mai multe măsuri pentru ca oamenii să capete competențele cerute acum pe piața muncii /  Raportul Skills Outlook 2025 semnalează riscuri majore produse de decalajele socio-economice în țările membre, decalaje pe care și România le „bifează” în analizele internaționale

Guvernele lumii trebuie să acționeze pentru a-i ajuta pe oameni să se echipeze cu acele competențe de care au nevoie în societate și pe piața muncii, pentru că adesea aceste…
Vezi articolul

Funeriu, către rectori, după clasificarea care scutură universitățile românești: Nu i-am văzut oprind pierderea celor buni care pleacă pentru că în România nu au loc de rubedenii, amante sau de mediocri

„Lumea avansează înspre excelență, iar noi stăm”, avertizează Daniel Funeriu, fost ministru al Educației. Într-o analiză pentru Edupedu.ro pe marginea scăderii dramatice înregistrate de învățământul superior din România în clasamentul…
Vezi articolul

Caragiale trăiește. ”O scrisoare pierdută”, varianta 2023. Ministerul Educației susține că sentința referitoare la premierul Ciucă, pe care trebuia să o atace cu recurs la Înalta Curte în termen de 5 zile de la primire, ar fi fost luată de o anonimă „d-na VB”, care nu e angajată a instituției, plicul cu sentința ajungând oficial la cabinet fix cinci zile mai târziu

Ministerul Educației (ME) susține, printr-un punct de vedere hilar transmis G4Media.ro de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), instituție subordonată ME, că a…
Vezi articolul

EXCLUSIV Campusurile școlare rurale, singura investiție propusă pentru eliminarea din PNRR de către Ministerul Educației, deși ministrul Daniel David a anunțat intenția de a pilota în ele măsuri pentru ca elevii de la sate să aibă „aceeași șansă” ca cei din urban

La începutul anului 2024, Ministerul Educației a lansat un apel pentru construirea a trei campusuri școlare rurale de aproape 30 milioane euro pentru a reduce decalajul educațional major dintre mediul…
Vezi articolul

Cristian Hatu, CEAE: La Matematică, mulți elevi memorează formule, memorează definiții, memorează reguli de calcul, după aceea le reproduc, este ca un ceai amar. Ei spun că „e examen de Evaluare Națională, învăț probleme tip, cum să le rezolv și să trec de hopul ăsta”, dar problema este în ce măsură ei își dezvoltă competențe relevante pe acest mod de predare – învățare

Presiunea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a și învățarea mecanică ce decurge din aceasta pentru majoritatea elevilor, a fost una dintre temele atinse într-un interviu acordat Radio România Iași…
Vezi articolul