De ce nu au venit la vot 2,8 milioane de tineri între 18 și 34 de ani? Motivele Consiliului Tineretului din România

Unde sunt cei 61,4% dintre tinerii care figurează pe listele permanente de vot și de ce ei au lipsit duminică, 27 septembrie, de la momentul care le va determina direcția următorilor 4 ani? Este întrebarea pe care Consiliul Tineretului din România o analizează într-un comunicat primit de Edupedu.ro.

Prezența tinerilor la alegerile locale din 2020 a fost de 38,6%, după cum arăta Edupedu.ro într-o analiză publicată luni. Procentul este „satisfăcător și îmbucurător în contextul special în care ne aflăm, dar și în raport cu datele corespunzătoare alegerilor precedente (la alegerile prezidențiale din 2019 au ieșit la vot 41,8% din tinerii aflați pe listele permanente de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar la alegerile europarlamentare prezența tinerilor a fost de 43,2%), însă trebuie parcurs un drum lung până la atingerea idealului de civism care poate împinge societatea spre progres”, se arată în analiză. 

În listele permanente sunt 4.671.366 de tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, iar 1.813.011 de tineri au votat la nivel național, diminică. Asta înseamnă că 2.868.219 tineri nu au venit la vor în România.

Câteva dintre motivele recurente ale lipsei de participare a tinerilor pot fi descrie pe scurt, astfel, potrivit Consiliului Tineretului din România:

●     18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Acești tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.

●     În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.

●     36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.

●     Tinerii nu sunt educați în spirit civic. Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul școlii și, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenței la vot, ce în ultima vreme au luat amploare, conștiința civică se formează în sânul familiei și prin interacțiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte.

●     Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.

Foto: © Yulia Khvosch | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.